Cât de mult ne afectează fumatul cavitatea bucală

Publicat: 20 05. 2017, 17:52
Actualizat: 01 10. 2018, 17:53

„Nicotina se depune pe suprafața dinților, colorându-i în galben, chiar brun. Aceste depozite pot fi îndepărtate la igienizarea profesională, dar ele se vor depune rapid la loc. Colorațiile sunt, totuși, doar un detaliu cosmetic, fumatul producând mult mai mult rău și având un efect distrugător asupra cavității orale.

 Fumatul favorizează inflamația aparatului de susținere al dinților (parodontită). De obicei, ajungem să o tratăm târziu, deoarce sângerarea nu apare din prima etapă , iar noi nu ne dăm seama că suferim de așa ceva””, spune medicul stomatolog Oana Florea. 

La fumători, vasele sunt îngustate și fluxul sangvin diminuat. „Fumătorii prezintă mult mai des mobilitate dentară cauzată de inflamația parodonțiului, în comparație cu nefumătorii. De asemenea, apare foarte des inflamația în jurul implanturilor dentare și riscăm să îi pierdem dacă nu intervenim la timp.

 Și caria apare mai frecvent la fumători. S-a observat și că, după diverse intervenții chirurgicale orale, la fumători vindecarea este mai greoaie, cu mai mari riscuri de suprainfecții.

 Nu în ultimul rând, cel mai de temut risc este cel al cancerului oral, sau oro-larigian, care, la fumători, prezintă un nivel crescut”, precizează medicul stomatolog Oana Florea.

Specialistul  susține că paradontopatia apare, mai nou, și în cazul adolescenților, nu doar la adulți sau la cei de vârsta a treia.

„Există o formă agresivă a parodontopatiei, ce apare la tineri – parodontopatia juvenilă. Aceasta are o cauză genetică și este puternic distructivă.

Totuși, cauza locală este placa bacteriană (care conține peste 300 de specii de bacterii). Aceasta, neîndepărtată la timp, duce la umflarea gingiei și evoluează subgingival, spre rădăcina dintelui.

Tratamentul este complex. Pornește de la detartraj supragingival, chiuretaje în câmp închis cu asociere de antibioterapie locală și generală, până la proceduri chirurgicale complexe precum gingivectomia, gingivoplastia, chiuretaje în câmp deschis.

 Eventual, când boala avansează, se apelează la grefa osoasă sau la regenerarea tisulară ghidată. În anumite situații iremediabile se practică extracția””, adaugă specialistul.

La final, gingia trebuie să fie roz și fermă. Dacă nu avem o igienă locală riguroasă, boala recidivează. „Tratamentul medicamentos combină administrarea locală de geluri antibiotice sau antiseptice cu combinații de antibiotice sistemice.

 Corect tratată, se poate vindeca în circa trei săptămâni. Pentru acest lucru este necesară o igienă corectă (cu periuță, ață dentară și apă de gură), esențială pentru împiedicarea apariției unei recidive sau a unor complicații”, explică stomatologul Oana Florea.