Ciocănești, localitatea unde tradiția încondeierii ouălor este încă vie. „Este o artă pe care noi am moștenit-o de la strămoși”

Publicat: 06 04. 2015, 16:54

Veche de sute de ani, tradiția încondeierii ouălor de Paște este încă vie în unele zone din România. În localitatea Ciocănești, desemnată anul trecut „Satul cultural al României”, Elena Crăciunescu își dedică întreg timpul acestui obicei.

Are 42 de ani, însă încă din adolescență a învățat cum să încondeieze ouă. De atunci s-a îndrăgostit de vechea artă, care în cele din urmă a ajuns să-i devină meserie.

„Este o artă pe care noi am moștenit-o de la strămoși, pe care noi am moștenit-o de la bunicile noastre. Această artă dăinuie de 100 de ani, e veche meseria”, a povestit Elena Crăciunescu într-un scurtmetraj realizat de Titus-Armand Napirlica și difuzat de National Geographic.

CAPTURĂ VIDEO: „The Egg Painter” (Titus Armand Naparlica)

„Se inspiră din costumele populare, (…) de pe casele din Ciocănești. Ciocănești este declarată comună muzeu, date fiind motivele naționale care se află pe case în special… și de acolo vine și arta. Eu încondeiez de când eram mică (…), de pe la vârsta de 15 ani. Când eram mai tânără, făceam cam 600-700 de ouă pe an. Acum, că am înaintat în vârstă, fac în fiecare an, în perioada Paștelui în special, cam 500″, a mai spus ea.

CAPTURĂ VIDEO: „The Egg Painter” (Titus Armand Naparlica)

În plus, femeia spune că, dincolo de plăcerea de a lucra, datina a fost și este și un mijloc de a-și întreține familia, mai ales că soțul ei are un salariu destul de mic.

„Indiferent ce aș face, indiferent, eu când mă pun să fac ouă încondeiate, când mă așez pe scăunelul meu, acolo, uit de tot și de toate”, a mărturisit Elena Crăciun. „Dacă eu nu încondeiam ouă, chiar nu știu cum supraviețuiam (…). Am luptat; eu chiar cu ouăle încondeiate am purtat copiii în școală”, a adăugat artistul popular.

CAPTURĂ VIDEO: „The Egg Painter” (Titus Armand Naparlica)

Tehnica încondeierii necesită multă migală și concentrare. Până ca oul să ajungă în stadiul final, când formele și culorile se împletesc pe coaja sa, e mult de lucru, a explicat Elena Crăciun.

„Se lucrează cu ceară curată de albine, ouă de găină, de gâscă, de rață, de struț chiar. Sunt motivele tradiționale de pe casele din Ciocănești, de pe costumele populare… noi le expunem pe ouă”, a precizat ea.

CAPTURĂ VIDEO: „The Egg Painter” (Titus Armand Naparlica)

CAPTURĂ VIDEO: „The Egg Painter” (Titus Armand Naparlica)

„În prima fază se golește oul de conținut, se spală, se usucă și apoi ne apucăm de lucru. Prima fază este albul, a doua culoare este galbenul, a treia este roșul. Pe alb, desenăm modelele care vrem să rămână albe. Apoi trecem la galben – din nou, scriem cu ceară pe culoarea galbenă ce dorim să rămână galben. După galben, trecem la culoarea roșie. Din nou, scriem cu ceară pe culoarea roșie ce dorim să rămână roșu. Culoarea neagră este culoarea de fond a oului. După ce îl scoatem din culoarea neagră, îl lăsăm să se usuce, iar la o sursă de căldură scoatem toată ceara pe care am depus-o pe ou în cele patru straturi”, a povestit artistul popular.

CAPTURĂ VIDEO: „The Egg Painter” (Titus Armand Naparlica)

CAPTURĂ VIDEO: „The Egg Painter” (Titus Armand Naparlica)

Așa cum și ea a învățat de la bunici, Elena Crăciun încearcă să transmită mai departe, la rândul său, acest obicei. Iar numărul celor care se arată interesați este îmbucurător.

CAPTURĂ VIDEO: „The Egg Painter” (Titus Armand Naparlica)

CAPTURĂ VIDEO: „The Egg Painter” (Titus Armand Naparlica)

„Sunt foarte mândră că există copii și tineret care apreciază tradiția și vor să o ducă mai departe”, a afirmat Elena Crăciun în cele din urmă.