Pericolul din farfurie: câtă sare consumăm fără să știm

 Aproape 80% din sarea consumată este „pusă în farfurie” de industrie, iar acest procent ridicat, împreună cu stilul de viață nesănătătos, a crescut incidența bolilor cardiovasculare, motiv pentru care Fundația Română a Inimii vrea o ștampilă verde pe produsele sănătoase, potrivit dr. Dan Gaiță.

Sub sloganul „Noi ne-am pus inima la treabă! Tu ce faci?”, Fundația Română a Inimii și Societatea Română de Cardiologie au lansat, miercuri, „Săptămâna Inimii”, campanie menită să atragă atenția asupra riscurilor apariției bolilor de inimă.

„În România sunt, anual, 250.000 de decese, dintre care 150.000 sunt cauzate de bolile cardiovasculare, majoritatea de ateroscleroză, boală care poate fi prevenită. Numărul bolnavilor este mult mai mare, este de ordinul milioanelor. Putem vorbi de șase-șapte milioane de oameni care suferă de boli de inimă și știm că peste cinci milioane au hipertensiune arterială. Alarmant este că a scăzut și vârsta la care apare boala, pentru că toată această patologie aterosclerotică este cauzată de modul nostru de viață. (…) Boli care apăreau la 40-50-60 de ani apar acum la 20 de ani”, a declarat, cu acest prilej, prof. dr. Dan Gaiță, președintele Fundației Române a Inimii.

Potrivit lui Gaiță, consumul mare de sare reprezintă unul dintre riscurile multor afecțiuni, fiind necesară reducerea ingestiei de sare cu 30%.

„Tot ce mâncăm este sărat. La ce să renunțăm? Știm că aproape 80 la sută din sarea pe care o mâncăm ne este pusă în farfurie de industrie. Comisia Europeană ne reglează multe din aceste lucruri. Nu se spune exact câtă sare se pune în telemea sau în caș. De aceea, Fundația Română a Inimii vrea să pună o ștampilă verde pe produsele sănătoase, cu mai puțină sare. Ar fi bine să renunțăm la semipreparate, la mezeluri, la brânzeturi. Să fim mai atenți la produsele pe care le luăm, să ne uităm mai mult la legume și fructe”, a adăugat medicul.

Prof. dr. Dan Gaiță a mai spus că viața la oraș „îndeamnă” la un stil de viață nesănătos, astfel că oamenii trebuie să-și optimizeze stitul de viață.

„Știm că nu hipertensiunea arterială, nu diabetul zaharat, nu hipercoeleterolemia, ci viața urbană reprezintă un risc major pentru bolile cardiovasculare. Iar asta pentru că viața urbană înseamnă mâncare pe fugă, semipreparate foarte dulci sau foarte sărate, nu facem mișcare pentru că nu avem timp, aerul este foarte poluat, fumăm, într-un cuvânt, nu avem timp pentru noi. Ceea ce trebuie să reînvățăm este să ne păstrăm momente pentru noi. Cei care dorm jumătate de oră după prânz trăiescu cu zece ani mai mult decât ceilalți”, a explicat medicul.

Dan Gaiță a subliniat, de asemenea, necesitatea unui proiect dedicat patologiei cardiovasculare – „Ziua Inimii în România” -, în condițiile în care bolile de inimă cauzează de opt ori mai multe decese în rândul femeilor decât cancerul de sân.