Tradiții și obiceiuri de 9 martie, Ziua Sfinților 40 de Mucenici

Conform tradiției creștine, sfinții martiri au fost 40, însă după cea geto-dacică au fost 44, atâtea fiind și zilele dintre 9 Martie și 23 Aprilie. Folcloristul Simion Florea Marian a tiparit o legendă, din Fratautul Vechi – Moldova, unde se vorbește de ziua celor 44 de Sfinți, scrie ziaruldeiasi.ro

Potrivit tradiției populare, femeile fac în această zi mucenici în formă de opturi. Aceștia sunt duși la biserică pentru a fi binecuvântași, iar apoi sunt consumați în familie.

În ziua mucenicilor, în credința populară, se deschid mormintele și porțile Raiului, iar gospodinele fac, în cinstea Sfinților Mucenici 40 de colaci numiți sfinți, mucenici sau brădoși. În Moldova, aceștia au forma cifrei 8, o stilizare a formei umane, și sunt copți din aluat de cozonac și apoi unși cu miere și nucă.

În Dobrogea, se păstrează aceeași formă numai că mucenicii sunt mai mici și sunt fierți în apă cu zahăr, scorțișoară și nucă, simbolizând lacul în care au fost aruncați Sfinții Mucenici.

Începutul primăverii, marcat de ziua Măcinicilor este evidențiat și de alte numeroase obiceiuri, credințe și practici magice: credința că în noaptea de Măcinici se deschid mormintele și Porțile Raiului, așteptarea spiritelor morților cu focuri aprinse și mese întinse; obiceiul aprinderi focurilor rituale sacrificiale, de purificare a spațiului și de sprijinire a Soarelui într-un moment de cumpănă, când ziua devine egală cu noaptea; purificarea oamenilor, vitelor și construcțiilor prin afumarea lor cu tămâie, cârpe aprinse și apă sfințită; protecția magică a casei și anexelor gospodărești prin presărarea cenușii de la focurile aprinse la Măcinici; efectuarea unor observații și previziuni meteorologice; aflarea norocului; „retezarea stupilor” și scoaterea lor de la iernat; tăierea primelor corzi de viță de vie și altele.

Un alt obicei este pornirea simbolică a plugului. Sărbătoare consacrată agricultorilor, scoaterea plugului în fața casei în mod festiv reprezintă deschiderea ciclului sărbătorilor de primăvară și totodată a muncilor câmpului specifice anotimpului. Era momentul în care plugarii încheiau înțelegerile pentru întovărășire, pecetluite întotdeauna de o petrecere de pomină.

Se spune că tot ce e semănat în această zi o să rodească de 40 de ori mai mult, iar cine nu respectă sărbătoarea va suferi 40 de zile.

Ziua mucenicilor era și un prilej de prognozare a vremii. Se consideră că dacă plouă în această zi, va ploua și de Paște; dacă tună, vara va fi prielnică tuturor culturilor; dacă îngheață în noaptea dinaintea acestei zile, atunci toamna va fi lungă.

În credințele daco-romanilor, în această zi se termina ciclul celor „nouă babe” (murea Baba-Dochia), care semnificau iarna și începea șirul zilelor „moșilor”, ce marcau începutul zilelor agricole.

Bătrânii, înarmați cu bâte sau cu maiuri lovesc pământul, încercând prin această acțiune magică să trezească forțele adormite ale pământului. În același scop se aprind și focurile rituale. În ziua de Măcinici, toate gunoaiele se ard, ca să vină primăvara mai curând. Peste focuri sar tinerii, flăcăi și fete, în scopuri de purificare a trupului.

Cultul moșilor, care patronează ciclurile naturale și asigură belșugul ogoarelor și sporul vitelor în noul an se află în centrul atenției sătenilor. În cinstea lor, în ziua de Măcinici se fac copturi rituale ce se oferă de pomană. Femeile fac măcenici, pe care îi numesc sfințișori sau bradoși. Aceștia sunt în formă de om, opturi, melc, spirală sau albină. Se duc la biserică și se împart săracilor. Tot acum se face și un fel de turtă în chip de om fără ochi, numită Uitata. Ea se dă copiilor s-o mănânce cu miere și se face pentru morții care, din greșeală, n-au fost pomeniți peste an. Există și datina ca, în această zi, fiecare să bea 40 de pahare cu vin, câte unul pentru fiecare din cei 40 de mucenici, știut fiind că numărul 40 se asociază morților, scrie traditieialomita.ro.