Adevărul doare: România trebuie să ia azi măsuri fiscal-bugetare din cauza derapajului major al guvernărilor Orban Cîțu-USR

Publicat: 28 07. 2023, 14:30
Actualizat: 28 07. 2023, 14:37

Să ne reamintim. Datele oficiale ale Ministerului Finanțelor arată că la sfârșitul lunii octombrie 2019 (ultima lună de guvernare PSD), deficitul bugetar era de 2,8% din PIB, sub pragul de 3% din PIB cerut de regulile fiscal-bugetare cerute de Comisia Europeană

În numai 2 luni, Orban și Cîțu au mărit deficitul bugetar cu 65%, acesta ajungând la 4,6% din PIB pe cash (4,4% din PIB pe ESA). Din cauza acestei evoluții, Comisia Europeană a introdus România în Procedura de Deficit Bugetar Excesiv.

După ce au dus economia în groapă, România ajungând de la o creștere economică de 3,9% în 2019 la o cădere economică de 3,7% în anul 2020, Orban și Cîțu, susținuți de USR, s-au angajat la reducerea deficitului bugetar și a datoriei publice în perioada 2020-2024, astfel încât să se atingă deficitul de 4,4% din PIB în 2023 și 3% din PIB în 2024 (metodologie ESA).

Angajament mincinos, pe hârtie, dublu standard față de oficialii Comisiei Europene, având în vedere realitatea: de la 2,8% din PIB în octombrie 2019 (ultima lună de guvernare PSD), deficitul bugetar ESA a explodat la 9,2% din PIB în anul 2020 și s-a menținut ridicat la 7,1% din PIB în anul 2021 (printre cele mai mari deficite din UE). În timpul guvernărilor Orban-Cîțu-USR, deficitul bugetar a ajuns la recordul istoric de 100 miliarde lei (in anul 2020), față de 29 miliarde lei în octombrie 2019 (ultima lună de guvernare PSD).

Din cauza acestor derapaje bugetare masive din perioada guvernărilor Orban-Cîțu-USR, datoria guvernamentală a explodat. Conforma datelor Eurostat, ponderea datoriei guvernamentale în PIB a sărit de la 35,1% din PIB, în anul 2019 la 48,6% din PIB, în anul 2021. Așadar, în guvernările Orban și Cîțu, cu participarea USR, datoria guvernamentală s-a expandat dramatic, de la 365 miliarde lei (oct 2019) la 558 miliarde lei (nov 2021). Record istoric, plus 193 miliarde lei.

Nici acum nu știm ce s-a făcut cu banii în condițiile în care s-au întors în economie procente de doar 2% din PIB, la nivelul Ghanei, Zimbabwe și Botswanei, confom datelor FMI.

Nici acum nu știm ce s-a făcut cu banii în condițiile în care, în acei ani, economia României a căzut, puterea de cumpărare a scăzut dramatic iar Guvernul nu a făcut nimic pentru a rezolva probleme grave – de exemplu, profesorilor le-a fost amânată orice creștere salarială.

Mai mult, așa cum arată BNR, Orban și Cîțu, dublați de istericalele useriste care cereau ultimativ această măsură sinucigașă, au mai creat o criză, prin liberalizarea ticăloasă a prețurilor la energie și gaze: au generat explozia masivă a prețurilor, punând în genunchi mare parte din gospodării și economie, mai ales IMM-urile românești!

Astfel, Guvernarea PNL-PSD a preluat în noiembrie 2021 o vistierie aproape goală, o țară îndatorată masiv, o criză sanitară nerezolvată, o criză economică și socială acută, precum și o criză energetică. Asta a condus la explozia masivă a prețurilor și speculei din cauza liberalizării haotice făcute de Orban și C]țu, acompaniați frenetic de ideologii extremismului economic de dreapta, de la USR.

Peste aceste crize, s-a suprapus și războiul de la graniță, cauzat de invazia Rusiei din februarie 2022.

Cu toate aceste condiții vitrege, România a avut în anul 2022 o creștere de 4,7% si are estimată o creștere de 2,8% în anul 2023, efect al stimulilor acordați economiei si populației de 6-8% din PIB, de 4 ori mai mult decât în timpul guvernărilor Orban-C]țu.

Deficitul bugetar a scăzut la 6,2% din PIB în 2022 de la 9,2% din PIB în anul 2020 și România pregătește acum adoptarea unui plan de măsuri pentru a respecta angajamentele față de Comisia Europeană pentru anii 2023-2024. Guvernarea PNL-PSD a redus deficitul, acordând în același timp stimuli puternici în economie, susținând puterea de cumpărare a populației prin Programele Sprijin pentru România și plafonarea/reglementarea prețului la energie și gaze și respectând inclusiv promisiunile făcute lucrătorilor din sectoare strategice, precum Educație și Sănătate.

De aceea, Guvernul condus de Macel Ciolacu are în aceste zile gata de adoptare și implementare un plan urgent de reducere a cheltuielilor bugetare de 6-8 miliarde lei, bazat pe:

  1. Reducerea aparatului de stat, creșterea normativelor de personal alocate unei funcții de conducere; reducerea numărului de posturi vacante cu 200.000, rezultând o scădere a numărului de funcții de conducere cu cel puțin 20.000; reducerea numărului de membri în Consiliile de Administrație/Supraveghere în companiile de stat; plafonarea îndemnizatiilor (componenta fixă și variabilă) pentru membrii CA-urilor și Directoratului din companiile de stat; comasarea sau desființarea unor instituții ori agenții cu sarcini suprapuse;
  2. Reducerea sporurilor, prin misșorarea plafonului lunar de venituri neimpozabile care nu se cuprind în baza de calcul a CASS, de la 33% la 20% din salariu;
  3. Reducerea cheltuielilor cu bunuri și servicii (altele decât cele pentru medicamente și spitale) și a cheltuielilor de funcționare a statului, pe două mari axe:
  4. a) Reducerea cu 10% a cheltuielilor cu bunuri si servicii, altele decât cele pentru medicamente, spitale și programe de sănătate;
  5. b) Creditele de angajament și creditele bugetare reținute, în proporție de 10% în bugetul de stat, în bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetul asigurărilor pentru șomaj se anulează cu ocazia primei rectificări bugetare, cu excepția cheltuielilor de investiții, a cheltuielilor cu stocurile, a rezervelor de stat și de mobilizare și a cheltuielilor aferente despăgubirilor civile
  6. Prioritizarea proiectelor de investiţii publice în funcție de efectul de multiplicare (economic și social) și trecerea tuturor proiectelor eligibile pe finanțare din fonduri europene.

Guvernul va adopta și implementa simultan un plan de creștere a veniturilor bugetare de 6-8 miliarde lei, prin eliminarea excepțiilor și privilegiilor fiscale și blocarea portițelor de optimizare fiscală, evaziune sau fraudă în ceea ce privește plata veniturilor la buget. Țintele esențiale sunt taxarea suplimentară a viciilor, introducerea unei taxe pe averile imobiliare de lux și creșterea fiscalității – în special pentru sumele nejustificate și transferurile către companii off-shore. Scopul major este reașezarea sistemului fiscal pe baze echitabile, care să stimuleze munca și afacerile corecte, sănătoase.

Toate acestea pentru a reduce deficitul bugetar masiv, datoriile imense și dependența morbidă de finanțările externe, lăsate de guvernările Orban și Cîțu în urma lor. Aproape 60% din banii împrumutați astăzi de România merg pentru plata și refinanțarea datoriilor din urmă, mai ales a datoriilor imense contractate de guvernările Orban – Cîțu.

În același timp, va continua să fie stimulată economia prin programele de investiții publice (fiind alocate în acest an 112 miliarde lei, de la 59 miliarde lei în anul 2021) și scheme de ajutor de stat și stimulare pentru sectoarele strategice (agricultură, industria alimentară, materiale de constructii, inovare, IMM uri), garanții și contragaranții, linii de finanțare de peste 25 miliarde lei.

Pe lângă reducerea deficitului bugetar și respectarea angajamentelor din PNRR, principalele provocări economice în acest an sunt stoparea creșterii prețurilor și reducerea deficitului balanței comerciale/ de cont curent. Măsurile de plafonare a prețurilor la alimentele de bază și schemele de sprijin pentru procesarea în industria alimentară și pentru susțimerea industriiei materialelor de construcții au fost adoptate tocmai pentru a susține aceste obiective fundamentale.

Prin măsurile adoptate, inflația va scădea sub 8% si se va reduce ponderea deficitului extern și a deficitului de cont curent la 8-8,5% din PIB până la sfîrșitul anului 2023.

Această guvernare va face toate eforturile să repare rănile provocate României de inconștiența și iresponsabilitatea unor fanatici ai ultra-liberalismului. Trebuie doar să nu uităm că toți cei care au crezut că pot conduce o țară doar din postări pe facebook și sloganuri putrede despre cum piața liberă reglează economia de la sine sunt adevărații vinovați pentru că au condamnat milioane de români să suporte cea mai mare speculă din istoria modernă a țării.