Opriți furtul companiilor de stat profitabile, bandiților!

Există multe voci ipocrit mirate care întreabă acuzator „De ce ar trebui să plece Ilie Bolojan de la guvernare?”. Dacă nu ajung toate deciziile catastrofale pentru economie și populație pe care le-a luat până acum aproape integral pe persoană fizică, atunci ar trebui să fie decisivă intenția declarată joi, prin vocea vicepremierului Oana Gheorghiu, de a vinde bucăți din cele mai profitabile companii românești, absolut deloc întâmplător și companii strategice în domeniul energiei, al resurselor și finanțelor.

Cu nepăsarea infractorilor care știu că imaginile camerelor de supraveghere de la locul jafului vor fi făcute pierdute de către complici bine plasați, Oana Gheorghiu a anunțat lista companiilor de stat din care guvernul Bolojan ar dori să mai vândă câteva zeci de procente: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Transgaz, CEC Bank, Portul Constanța, Imprimeria Națională, Loteria Română, Salrom, Cuprumin, Romarm, Compania Națională Aeroporturi București.

TENSIUNI Pentagonul este încă cu ochii pe Cuba, deși războiul dintre SUA și Iran se intensifică. Ce spun oficialii despre o potențială operațiune militară

01:16

CONTROVERSĂ Trump amenință Canada cu noi tarife după ce fumul incendiilor de vegetație a poluat aerul mai multor state americane

00:55

Sunt, realmente, cele mai profitabile companii ale statului român, companii care urmează să fie și mai profitabile în viitorul apropiat sau companii care au monopolul unor zăcăminte prețioase, importante atât financiar cât și strategic.

Hidroelectrica a avut în 2024 o marjă de profit de 47%, la o cifră de afaceri de 10 miliarde de lei. Comparativ, OMV Petrom a avut o cifră de afaceri de 24,8 miliarde de lei și o marjă de profit de doar 2,8%. În cifre absolute, Hidroelectrica a avut în 2024 un profit de aproape 4,7 miliarde de lei, de 6,7 ori mai mult decât profitul de doar 697 de milioane de lei al Petrom. Prin faptul că Hidroelectrica este listată la bursă, iar 20% dintre acțiunile sale nu ne mai aparțin, statul român pierde anual aproape un miliard de lei (940 de milioane, mai exact), cu 243 de milioane de lei mai mult decât tot profitul OMV Petrom.

Cum să vinzi așa ceva? Cum să mai cedezi 10% din acțiuni, cum vrea guvernul Bolojan, adică să renunți de bună voie la încă 470 de milioane de lei anual?

Nuclearelectrica, de asemeni, a vut în 2024 un profit de 1,9 miliarde de lei, la o cifră de afaceri de 5,1 miliarde.Marjă de profit de 37%, față de, revin OMV Petrom, cu jalnica-i performanță de 2,8% marjă de profit.

Cum, din nou, să te gândești să mai vinzi vreo acțiune a unei astfel de companii, net superioară ca performanță economică unei companii private, tot din domeniul energiei, cu o cifră de afaceri de 5 ori mai mare? Cum?

Salrom investește 450 de milioane de euro în procesul de exploatare a grafitului, urmând a extrage cam 20.000 de tone de grafit anual (deși se vorbește și de 40.000 de tone). Dintr-o tonă de grafit s-ar putea obține 1/2 tonă de grafen, iar prețul grafenului poate ajunge și la 200.000 de euro pe tonă. Astfel, Salrom ar putea obține din extragerea și prelucrarea grafitului chiar și 2 miliarde de euro anual.

Ei, bine, statul român, care mai deține doar 51% din Salrom (restul de 49% aparținând Fondului Proprietatea), vrea să listeze Salrom la bursă la o valoare  inițială de doar 120 de milioane de euro.

Cum să faci așa ceva cu o firmă care, dacă-i răscumperi acțiunile FP, ți-ar putea aduce doar din exploatarea grafitului 2 miliarde de euro anul? Ca să nu mai vorbim despre sare și alte zăcăminte…

De fapt, asta este încă una dintre problemele acestui banditism în plină desfășurare: evaluarea companiilor.

Nuclearelectrica, listată pe bursă, este cotată la o valoare de doar 19,85 de miliarde de lei. Sub 4 miliarde de euro. Asta în condițiile în care Nuclearelectrica deține două reactoare la Cernavodă, iar construcția a încă două, pentru care au început demersurile, ar costa minim 7 miliarde. Cum să evaluezi la 4 miliarde ceva ce valorează deja cel puțin 7?

Portul Constanța este evaluat la 1,45 de miliarde de lei, adică aproximativ 290 de milioane de euro. La începutul acestui an, România a cumpărat portul moldovenesc Giurgiulești, de la Dunăre. Cu 56 de milioane de euro. Cum portul constanța este de 30-40 de ori mai mare decât portul Giurgiulești, este cel mai mare port de la Marea Neagră, are o importanță strategică ridicată pentru România și flancul estic al NATO, unele estimări îl evaluează la 2,5 – 3 miliarde de euro. Guvernul Bolojan l-ar da pe doar 250 de milioane de euro, dacă ar fi să-l vândă mâine în întregime.

Romarm este singura companie a statului român din industria de apărare care încă nu fusese pusă pe butuci. În condițiile în care statul român va cheltui anual până la 17-18 miliarde de euro pentru armată, bani care se vor duce, în bună măsură, și a Romarm, a evalua această companie la doar 600 de milioane de lei (120 de milioane de euro) și a încerca să vinzi bucăți din ea arată ca un caz școală de trădare națională.

Imprimeria Națională este producătorul cărților de identitate, al certificatelor de naștere și deces, al pașapoartelor etc. Nici nu mai contează la cât este evaluată. Cine poate fi trădătorul ăla atât de prost încât să se gândească măcar să pună o astfel de companie pe sita celor posibil privatizabile parțial?

CEC Bank este a treia bancă din România ca dimensiune, floare a activelor, număr de clienți. Este singura bancă din România care acoperă localitățile mici, având aproape 1.000 de sedii. Conform evaluării guvernului Bolojan, CEC Bank ar valora doar 1,1 miliarde de euro, în condițiile în care, la vremea privatizării sale, BCR, o bancă mult mai mică atunci, a costat 4,8 miliarde de euro, în total. Acea privatizare a fost considerată, la vremea ei, un jaf.

Romgaz și Transgaz mai au un an până când va începe exploatarea gazului din perimetrul Neptun Deep. Moment în care valoarea de piață a acestor companii va crește enorm. Să vinzi acum părți din Romgaz și Transgaz, chiar înainte să le crească valoarea de piață, înseamnă să dai, premeditat, o gaură imensă statului român.

Iar enumerarea poate continua.

Aceasta nu este reformă, aceasta nu este restructurare, nu este nimic altceva decât un act de banditism fără precedent în istoria recentă. Este un furt de dimensiuni epocale din proprietatea statului.

Deci de ce trebuie să plece acum Ilie Bolojan din funcția de prim-ministru.

Păi, de exemplu, tocmai pentru a nu comite aceste fapte cu un potențial penal fără seamăn și, pe de altă parte, pentru a nu se expune pe el însuși și pe doamna Gheorghiu la penibilă hărțuire de către Marian „Ceaușescu” Moroșanu cu insistentul său apel „Dați, bă, banii înapoi, bandiților!”

AUTORUL RECOMANDĂ: