Patrick André de Hillerin: Siegfried Mureșan e ca iarna. I-a luat pe toți prin surprindere!

Desemnarea lui Mureșan drept premier de către președintele Dan a venit ca o surpriză, deși era, din unele puncte de vedere, inevitabilă.

Culmea este că cei mai surprinși și mai triști sunt tocmai cei care l-au propus. Ba chiar Siegfried Mureșan a fost atât de luat prin surprindere de desemnarea sa de către președintele României încât când a fost sunat de către Nicușor Dan a cerut timp de gândire.

Un om care, după ce a fost propus drept posibil premier de către PNL, USR și UDMR încă de pe 26 iunie, adică acum 84 de zile, mai are nevoie de două ore de gândire, nu depășește ca pregătire politică nivelul țaței Floarea care, după ce și-a petrecut toată ziua bârfind jumătate de sat, la cafea și vișinată, cu țața Maria, din curtea vecină, mai adastă încă o oră la poartă, la plecare, că n-au apucat să-și spună chiar totul.

Teoretic, PNL, USR și UDMR nu au de unde să strângă voturile necesare pentru validarea în parlament a unui guvern condus de Siegfried Mureșan. Prinși ca iepurele sălbatic în lumina farurilor limuzinei prezidențiale, susținătorii ipocriți ai domnului Mureșan au încremenit în mijlocul drumului și sunt incapabili să miște. Cu greu, de-abia stăpânindu-și nervii, înghițindu-și lacrimile și ștergându-și frecvent transpirația rece, mai-marii din PNL, USR și UDMR de-abia găsesc puterea să bâiguie că e de datoria PSD-ului să asigure votarea guvernului, pentru că PSD l-a trimis acasă pe Bolojan, deci…

Este o harababură uluitoare, cum țara asta n-a mai văzut de foarte multă vreme. Și totul vine din faptul că, de prea multă vreme, politicienii și-au făcut un obicei din a ignora voința alegătorilor, exprimată prin vot.

Ieri, președintele României l-a desemnat drept premier pe unul care este propunerea partidelor care la alegerile parlamentare s-au clasat pe locurile 3, 4 și 7. Chiar și așa, strânse la un loc, aceste trei partide nu au obținut la alegeri decât 33% din voturi. O treime din parlament, mult, totuși, sub majoritatea necesară pentru a vota un guvern sau chiar și o lege mai amărâtă. 33% este o minoritate, iar în democrație minoritățile sunt ascultate, respectate, dar nu conduc țări.

Problema este că votul exprimat pe 1 decembrie 2024 a fost foarte fărâmițat, trimițând în parlament 7 partide. Este foarte greu să alcătuiești o majoritate. Trebuie să aduni mai multe partide pentru a trece de 50%, ia unele dintre aceste adunări par imposibil de făcut, pentru că s-a instituit un „cordon sanitar” în jurul AUR. Despre AUR s-a decretat că este un partid nefrecventabil, extremist, care nu are ce căuta la guvernare. Este, totuși, partidul care s-a clasat pe locul al II-lea la alegeri, dar nu cu vreun scor uluitor. A obținut doar 18,3% din voturi. Nici partidul clasat pe locul I n-a impresionat: a obținut doar 22,3% din voturi.

Așa s-a ajuns în situația bizară în care socialiștii s-au aliat cu partidele de dreapta și au făcut un guvern nefuncțional, condus de președintele unui partid care n-a obținut nici măcar o cincisprezecime din voturile românilor.

Asta se întâmplă atunci când îți bați joc de principii, de legi, când iei democrația la mișto: ajungi în situații ca asta, în care totul se blochează, în care nominalizările de premieri sunt făcute în bătaie de joc.

De aproape doi ani ne chinuim cu situația asta, deși există o rezolvare simplă, clară, perfect democratică: reîntoarcerea la popor. Adică alegeri anticipate, din care să rezulte o altă configurație parlamentară, una care să dea un guvern stabil, bazat pe o majoritate solidă.

Dacă o mai frecăm mult cu amânări, tergiversări, chichițe constituționale, ne ducem la gunoi fără să ne trimită agențiile de rating. O să mergem, în primul rând, să cotrobăim după ceva de mâncare, pentru că nu ne vom mai permite să cumpărăm din magazine.

Fără anticipate, cât mai repede, supraviețuitorii acestei ierni vor citi în presa internațională: „România, o țară din Estul Europei, a fost găsită de către vecini în garaj, spânzurată cu cordonul sanitar”.