INTERVIU INTEGRAL „Gândurile lui Cristoiu” | Cătălin Ivan, despre Iohannis: Este pentru prima dată în istoria României când cineva are șanse să ajungă președinte prin neprezentare

Monica Mihai: Pe cine ați recomanda dumneavoastră pentru funcția de comisar european dacă ar fi să faceți dumneavoastră nominalizarea?

Cătălin Ivan: Eu aș nominaliza o persoană care nu are nici o legătură cu nici un partid politic, ci ar fi extrem de competent pe domeniul pe care l-am primit, repartizat, pentru că trebuie să îndeplinească minime condiții: în primul rând trebuie să fie patriot, să înțeleagă că el merge acolo, deși într-un context în care reprezintă toată Europa, el este român și trebuie să reprezinte interesul României pentru că așa fac toți. E o ipocrizie că ajungi acolo și te ocupi de Europa, nu, neamțul e pentru Germania, francezul pentru Franța…

Toți colegii mei știau că Dacian Cioloș este francez, comisarul Franței pe agricultură, pentru că Franța avea un interes pe agricultură și nu puteau să pună direct comisar pe agricultură

Monica Mihai: Dar toți care au fost au spus că sunt patrioți și că au reprezentat România.

Cătălin Ivan: Păi noi l-am avut pe Dacian Cioloș, vă spun din Parlamentul European, toți raportau la el ca fiind comisarul Franței, nici o secundă cineva nu a spus că e din România, nici el nu cred că spus vreodată că e din România. Toți colegii mei știau că Dacian Cioloș este francez, comisarul Franței pe agricultură, pentru că Franța avea un interes pe agricultură și nu puteau să pună direct comisar pe agricultură pentru că e o cutumă la nivelul Comisiei Europene, unde ai tu interes direct nu poți să îți pui comisar și atunci l-au pus pe al nostru, care de fapt e al lor. Acum încearcă să se întâmple același lucru cu Germania, sau Germania încearcă să facă același lucru cu Klaus Iohannis.

Ion Cristoiu: Care înseamnă transporturile, este important pentru ei?

Cătălin Ivan: Transporturi și infrastructură militară, așa se numește acum.

Ion Cristoiu: Stați că infrastructura militară nu am auzit…

Cătălin Ivan: S-au alocat fonduri substanțiale în ultimul timp pentru infrastructura militară care sigur că are legătură și cu infrastructura civilă pentru că nu se creează alte căi de… dar …

Ion Cristoiu: Stați că e o noutate, cum adică nu e numai transporturi?

Cătălin Ivan: Nu.

Ion Cristoiu: Aha, acum înțeleg de ce… infrastructura militară …

Monica Mihai: Înțelegeți care este miza acum.

Cătălin Ivan: Sunt fondurile, dar dincolo de fondurile pe care acel comisar le va avea la dispoziție, în jocul de putere din interiorul Comisiei Europene este important cât de mult influențează Germania, cât de mult influențează Franța, pentru că fiecare dintre cele două state are alte state satelit. Se vede tot timpul la vot în primul rând în Parlamentul European, cum votează Germania, votează țările nordice, Polonia, Austria, cum votează Franța votează mai degrabă țările din sud, din zona mediteraneeană, adică fiecare și-a creat un anumit fond de voturi astfel încât să influențeze…

Ion Cristoiu: Și România…

Monica Mihai: Unde se află în această ecuație?

Cătălin Ivan: România nu există din păcate…

Ion Cristoiu: Da, dar are voturi totuși cui i le dă?

Cătălin Ivan: Acum când era Dacian Cioloș eram cu Franța, fiind Klaus Iohannis cum ridică Germania mâna, ridică și Klaus Iohannis, dar ridică pe persoană fizică, vorba cuiva, el nu are mandat din partea României, noi nu am hotărât în Parlamentul Național, nu am hotărât printr-o dezbatere publică că interesul nostru este mai degrabă alături de Germania, sau alături de Franța. Noi nu am hotărât ce vrem și atunci… e cel mai simplu pentru ceilalți să obțină votul României pentru că e conjunctural, depinde de cine vine. Dacă vine Klaus Iohannis discută cu el și ridică mâna, dacă vine altcineva discută cu el și ridică mâna.

Monica Mihai: Și spuneți că de fapt aceasta este și miza pentru alegerile din acest an?

Cătălin Ivan: Nu, aceasta este miza acestei fumigene, numirea comisarului european și cine are Guvernul astfel încât Germania în cazul de față prin Klaus Iohannis să aibă și Guvernul și comisar.

Ion Cristoiu: Deci putem spune, chiar exagerând că de fapt una din cauzele căderii Guvernului Dăncilă a fost numirea unui comisar european?

Cătălin Ivan: Categoric da, nu am nici cea mai mică îndoială. De aceea s-au tot… bine când o propui pe Rovana Plumb nu te aștepți să o accepte…

Ion Cristoiu: Și dacă o numea pe Maria Magdalena tot …

Cătălin Ivan: Dar convingerea mea este că oricum nu ar fi fost numiți până nu se vedea dacă pică sau nu Guvernul, s-a așteptat această moțiune, deci a picat Guvernul și după aceea s-a anunțat că se așteaptă nominalizări și că încă nu s-a definitivat.

Ion Cristoiu: Deci așa de importantă este pentru marile puteri numirea unui comisar, adică cine îl numește, PSD sau Iohannis.

Noi pierdem în acest moment foarte mult și cred că suntem, nu cred, sigur suntem singurul stat din UE care nu știe de ce e acolo

Cătălin Ivan: Din păcate noi după atâția ani de al intrarea în UE, nu am înțeles unde am intrat și cât de importantă este miza prezenței noastre acolo, cât de mult am putea să câștigăm noi ca stat, noi ca popor pentru ai noștri, fie că sunt în Spania, Germania, Italia sau în România, cum să spun câștigul ar putea fi imens, colosal, noi pierdem în acest moment foarte mult și cred că suntem, nu cred, sigur suntem singurul stat din UE care nu știe de ce e acolo. Uitați-vă la Bulgaria și vă dau doar un singur exemplu, fondul pentru investiții strategice sau fondul Junker, păi e un fond pentru investiții foarte mari, creat de Junker ca să susțină investițiile în Europa, Bulgaria era în primele patru sau cinci țări ca proiecte și ca sume atrase, iar România era singurul stat din UE cu 0 euro atrași. Acum am înțeles că sunt două sau trei proiecte, dar deja au trecut cinci ani de când am avut discuția aceasta în Comisia de Control Bugetar din PE. Bulgaria în acest moment, dar nu acum a cerut de câțiva ani, să fie decuplată de România pe tot ce înseamnă problematică europeană, ei nu mai au nevoie să fie asociați de… se rușinează, îi încurcăm, ei își fac treaba foarte bine, atrag investiții, reforme au dat rezultat, pe toți indicatorii macroeconomici stau mult mai bine decât România, noi în continuare batem pasul pe loc, sau mergem cu spatele.

Monica Mihai: Dumneavoastră în perioada în care erați în PSD ați ridicat aceste probleme în partid, le-ați explicat despre aceste probleme sau inadvertențe sau faptul că nu cerem anumite fonduri pentru anumite segmente din România?

Cătălin Ivan: Sigur că da, vă dați seama că dacă aș fi fost un membru de partid comod acum eram cel puțin europarlamentar, faptul că de-a lungul timpului eu am considerat că e de datoria mea să ridic aceste probleme, să spun ce nu merge bine, să spun cum ar trebui să funcționeze lucrurile mi-am atras antipatia conducerii partidului deși am făcut-o de fiecare dată într-un mod constructiv, până când conflictul a devenit public și deja nu se mai putea merge înapoi, deci lucrurile acestea sunt știute și la nivel de conducerea a PSD și a PNL, la nivel de Guvern, de Parlament. Aici nu vorbim despre lucruri care nu se știu, această inactivitate și lipsă de interes nu are ca punct de plecare necunoașterea, informațiile există. Acești europarlamentari din toate partidele vin acasă și spun cum zic eu zic toți, sau măcar cei de bună credință care nu merg acolo la cumpărături, dar în toate partidele politice au fost europarlamentari care și-au făcut treaba și au venit acasă și au spus, de ce nu se dorește, de ce nu există această dorință politică de a conta la nivel european, poate să aibă multe cauze, poate o cauză să fie că toți liderii partidelor din România au fost mult mai preocupați să își caute stăpân afară decât să vadă care e interesul României și să meargă afară și să se bată pentru problemele românilor. Uitați-vă la toate partidele din Parlament, care mai de care este conectat la o sursă de putere de afară, fiecare cum a ajuns acolo și-a căutat stăpân. Germania, Franța, în alte țări imediat cum ajung să fie aleși președinți pleacă în câte o țară să își caute tătuc. Păi vă dați seama când ai protectori de afară, stăpâni de afară, faci agenda celui de afară în țară, nu agenda ta afară. Poate asta este principala explicație.

Ion Cristoiu: Ați fost două mandate, când a început primul mandat?

Cătălin Ivan: 2009.

Ion Cristoiu: 2009, erați de la Iași, erați la Iași atunci?

Cătălin Ivan: Da.

Ion Cristoiu: Spuneți-mi așa epic dumneavoastră v-ați dus de la Iași și din România la Bruxelles, nu vorbesc de oraș, după o lună ce, adică ce v-a surprins, în realitatea de acolo? Adică spuneți-mi așa epic, eu nu am avut această onoare să fiu europarlamentar, adică ce v-a surprins că văd că aveți calități de analist, ce vi s-a părut în neregulă și ce e în regulă, ciudat sau normal, pentru cineva venit din România, mă rog cu o doză de bun simț, de suveranism, ce e acolo, ce se întâmplă acolo?

Cătălin Ivan: În primul rând te copleșește toată problematica, sunt atât de multe teme care se discută în același timp, atât de multe dosare pe care se lucrează în același timp încât e clar că nu poți să faci, ți-e clar încă de la început că nu o să poți faci față volumului de informații care există și că trebuie să te concentrezi pe câteva teme importante pentru tine, tu considerându-le importante pentru țara pe care o reprezinți și zonele unde tu ai competență și atunci singurul lucru pe care îl poți să îl faci este să îți alegi teme câteva unde să dai randament maxim, restul rămânând pentru toți…

Ion Cristoiu: Dar acolo e o bătălie între marile puteri?

Cătălin Ivan: E o bătălie crâncenă.

Ion Cristoiu: Se vede sau nu se vede? În ce constă?

Cătălin Ivan: Se vede, dar lucrurile elementare, cum se dau rapoartele în Parlamentul European…

Ion Cristoiu: Stați un pic…

Cătălin Ivan: Eu știu cum e la televizor, eu vă spun cum este. Deci de la Comisie vin inițiative iar acestea se distribuie în interiorul Comisiilor de specialitate, aici începe lupta, pentru că dacă sunt inițiative care vizează interese ale Germaniei, germanii se vor ocupa de raportul respectiv astfel încât să se asigure că amendamentele să fie exact cum vrea Germania, dacă e pe agricultură automat va fi un raportor francez, atenție nu contează grupul politic din care face parte.

Ion Cristoiu: Am înțeles, da.

Cătălin Ivan: Deci nu contează că e verde, că e PPE, este interesul național. Aici România ar fi trebuit să aibă aceeași abordare, dar nu a avut-o niciodată și cu siguranță nu o are și acum.

Ion Cristoiu: Care interese naționale căror țări, că nu or să fie toate 27, se văd pregnant acolo, adică Germania, Franța, mai sunt și alte mari puteri europene care …

Cătălin Ivan: A fost Marea Britanie, dar au scăpat de problema asta și mai contează Italia în această ecuație, dar încearcă să o rezolve și pe… Sigur că noi putem face alianțe.

Ion Cristoiu: Alte țări mai mici cum se bat? Se bat?

Cătălin Ivan: Alte țări mai mici știindu-și foarte bine interesul și puterea de a negocia, se lipesc de țări mai mare astfel încât și interesul lor să fie atins.

Ion Cristoiu: Păi spuneați să nu ne lipim, spuneați că noi nu contăm.

Cătălin Ivan: Nu, noi nu știm ce vrem. Pentru că dacă am ști ce vrem, care sunt prioritățile României, am ști că ne interesează agricultura, atunci sigur că un partener poate să fie Franța, ne interesează industria, ne interesează mediu, nu știu ar trebui să le stabilim…

Ion Cristoiu: Păi și cine le stabilește din România?

Cătălin Ivan: Parlamentul la inițiativa președintelui țării, Parlamentul, Guvernul și Societatea Civilă ar trebui să aibă această dezbatere publică pe o perioadă, nu știu cât ar putea să dureze, să creăm …

Ion Cristoiu: Două, trei obiective ale noastre pentru Uniunea Europeană.

Cătălin Ivan: Să creăm un mandat clar obligatoriu pentru absolut oricine reprezintă România în relație cu UE, v-am spus de la funcționari care lucrează în instituțiile…

Ion Cristoiu: Sunt mulți?

Cătălin Ivan: Sunt foarte mulți și în poziții destul de importante mulți dintre ei. De la acești funcționari la europarlamentari, cei care merg din partea Ministerelor acolo, reprezentanța României acolo, până la președinte. Sunt lucruri pe care nu ar trebui să le încalce absolut nimeni …

Ion Cristoiu: Dumneavoastră spuneți că europarlamentarii noștri, cei de acum nu au mandat?

Cătălin Ivan: Nu au avut niciodată.

Ion Cristoiu: Păi și atunci de ce vă trimite acolo?

Cătălin Ivan: Bună întrebare.

Nu există în acest moment nici o instituție în statul român care să sprijine producătorii agricoli mari, mici, mijlocii să gândească un plan de afaceri, să atragă fonduri europene…

Monica Mihai: Dacă ar fi să fiți președinte, cum v-ați poziționa în conflictul economic dintre SUA și UE, cum ați media această situație?

Cătălin Ivan: Aș pleca de la o analiză foarte clară legată de interesele economice ale României în UE, să vedem mai întâi ce producem noi și reușim să vindem pe piața europeană și apoi sigur că m-aș gândi în acest context ce am putea să vindem datorită acestui tratat comercial în SUA, dar problema noastră principală este că noi din ce producem nu vindem nimic în Europa, noi atragem fonduri europene, dar 70% din fondurile europene pe care le atragem se întorc în UE pentru că noi nu producem utilaje, echipamente, ce avem nevoie ca să facem lucrările pe care le facem din banii europeni. Deci noi nu avem producție în acest moment ca să ne punem problema că vom duce. Uitați-vă agricultura românească, agricultura românească este o agricultură de subzistență, noi nu avem o agricultură orientată către comercializare, noi nu producem nimic ca să vindem mai departe, nu există în acest moment nici o instituție în statul român care să sprijine producătorii agricoli mari, mici, mijlocii să gândească un plan de afaceri, să atragă fonduri europene…

Monica Mihai: Să adică nivelul subvențiilor la nivelul UE.

Cătălin Ivan: Și să ducă aceste produse pe piețele din Europa, nu mai departe, nu zic de America, măcar în Europa. Am avut o Agenție Națională pentru Consultanță în Agricultură, ANCA se chema, a fost închisă imediat în anul în care am intrat în UE. Deci am intrat în UE a dispărut această agenție, era singura agenție care dădea consultanță producătorilor agricoli. Acum punctual ici și colo mai avem câte un producător agricol care se descurcă singur, dar agricultura românească nu face față competiției europene. Deci eu cred că o discuție ar trebui mai întâi legată de industria românească, de susținerea capitalului autohton, de sprijinirea producătorilor români astfel încât ei să devină competitivi în primul rând pe piața europeană, unde nu sunt deloc competitivi și după aceea să ne gândim cum putem să folosim această pârghie care înseamnă relația UE cu America, cu alte state ca să vindem și noi mai încolo, dacă noi nu reușim să comercializăm aici pe piața unică europeană, nu putem să profităm de acest avantaj pentru că ar putea să fie un mare avantaj, vă dați seama că nu avem nici o voce care să conteze în negocierile cu SUA.

Ion Cristoiu: Am citit mai multe lucruri despre Partidul pentru Alternativa Națională, am înțeles că nu aveți președinte, spuneți-ne ceva despre e diferit de partidele tradiționale?

Cătălin Ivan: Este un concept total nou.

Ion Cristoiu: Păi explicați-ne, poate facem și noi unul.

Cătălin Ivan: Deci în primul rând acest partid se numește Alternativă pentru că este nevoie de o alternativă la actuala clasă politică, alternativă înseamnă că începând din interior funcționezi altfel, iei deciziile altfel, promovezi oamenii în interiorul ADN-ului pe bază de competență avem..

Ion Cristoiu: A, e ideea cu ADN, așa deci…

Cătălin Ivan: Da, ADN-ul nu este întâmplător pus, vorbim de ADN-ul românesc, ceea ce ne diferențiază pe noi de toți ceilalți, dar nu avem președinte pentru că în ADN nu avem nevoie de tătuci, noi am dat jos, sau nu am dat jos că nu am avut, nu punem pe pereți tablouri cu președinți. Dacă mergeți în toate partidele din România veți vedea pe pereți pozele cu președinții partidului. Au o persoană la care se raportează și acea persoană este farul călăuzitor. Noi în ADN nu avem așa ceva, noi avem coordonator și echipă de coordonare unde deciziile se iau împreună și fiecare au responsabilități foarte clare. În interiorul ADN-ului fiecare membru de partid are o voce, vocea fiecărui membru diferă, adică fiecare are o voce proprie, noi nu avem voci la fel și ea este calculată pe baza a doi indicatori, greutate, vocea este mai importantă, are greutate mai mare cu cât muncești mai mult în partid, te implici mai mult, ai vechime ești mai activ și relevanță, nu ne pricepem toți la absolut orice, dacă am o problemă cu mașina și am 10 doctori și un mecanic auto, sigur că supun la vot, dar votul medicilor cu tot respectul pentru ei nu poate fi egal cu cel al mecanicului auto pentru că mecanicul auto e singurul care știe cum să rezolve problema și atunci permanent în interiorul ADN-ului avem această preocupare de a stabili fiecare pe ce domeniu se pricepe și care este zona lui de competență maximă, începând de anul viitor vom lucra și la o platformă digitală astfel încât toată activitatea noastră să fie pe baza tehnologiei de blockchain, am prezentat acest concept și la Barcelona și la Paris și practic este primul concept de partid politic pe blockchain din lume…

Monica Mihai: Cum ar trebui să funcționeze?

Cătălin Ivan: E o discuție lungă legată de această tehnologie, dar pe scurt această tehnologie va fi prezentă în viața noastră de zi cu zi în absolut toate domeniile, nu va fi nici un domeniu de la cum funcționează instituțiile publice, cum se votează, în sănătate, în educație, în absolut tot, în industrie această tehnologie va exista. Marele avantaj al acestei tehnologii este că înlătură nevoia de încredere. Cei care folosesc această tehnologie și participă într-un proiect comun nu au nevoie să aibă încredere unii în alți pentru că tot ce se stochează în acest lanț de informații rămâne acolo pentru totdeauna și nimeni nu îl poate schimba. Deci dacă noi am semnat un contract, noi trei și l-am înregistrat în acest lanț de informații rămâne acolo pentru totdeauna și se execută de la sine, nici unul dintre noi trei nu îl mai poate modifica și nu poate interveni ca acel contract să nu se întâmple. Deci asigură transparență maximă, descentralizează foarte mult decizia, introduce meritocrația pentru că automat în funcție de cât muncești cât te implici, ce faci vin și rezultatele și vine și aprecierea din partea partidului și nu mai poate nimeni să influențeze… acele ședințe în spatele ușilor închise, acele sufragerii unde se luau deciziile și astăzi încă se iau deciziile în sufragerii în politica românească, nu mai sunt posibile. În momentul în care totul este transparent, totul este la vedere dispar… apar pe toate hibele pe care partidele tradiționale le au astăzi.

Ion Cristoiu: Sunteți un partid suveranist, avem comparație în Europa, aveți frați surori? Adică sunt și alte partide asemenea dumneavoastră, că sunteți cred că singurul pe plan intern, mai sunt suverani?

Monica Mihai: Pe plan intern nu cred.

Cătălin Ivan: Nu cred că mai sunt…

Ion Cristoiu: A încercat Dragnea dar a eșuat, mă rog.

Cătălin Ivan: Curentul suveranist la nivel european prinde destul de mult, nu avem relații directe pentru că pentru noi este important dacă…

Ion Cristoiu: Nu directe, dacă am putea să ne raportăm la alte partide pe care le vedem, a lui Orban e?

Cătălin Ivan: Și da, și nu pentru că ele țin foarte mult de specificul țării respective, ele fiind suveraniste.

Ion Cristoiu: Bun, la unguri de ce merge și la noi nu merge?

Cătălin Ivan: Ar trebui să meargă și la noi și eu cred că o să meargă și la noi pentru că ușor, ușor oamenii încep să înțeleagă că nu e suficient să fim în UE, că nu tot ce vine de afară e bun. Referendumul pentru familie care pentru mine personal este foarte important și un subiect care nu ar trebui abandonat a dat un semnal de alarmă, faptul că avem politicieni care vorbesc deschis în România despre legalizarea căsătoriilor homosexuale e o temă, eu nu cred că românii sunt pregătiți pentru așa ceva și că își doresc așa ceva, faptul că în școli se introduce această ideologie de gen, copiii noștri sunt învățați că indiferent că s-au născut fete sau băieți în timp lucrurile astea se mai pot schimba, se mai pot aranja, adică această otrăvire a minților celor mici încă de la grădiniță și din clasele a întâia, a doua, a treia, reprezintă un pericol imens pentru tot ceea ce înseamnă România pe care o știm noi, cu valori, cu tradiții cu identitate și sigur că va veni și reacția din partea societății, nu numai la nivel politic, părinții se vor revolta împotriva acestor…

Uitați-vă, Klaus Iohannis vorbește doar despre România. Dar vorbește așa, ca un agent imobiliar ca și cum mai identifică niște clădiri, mai investește puțin în ele și le dă Frontului Democratic German

Ion Cristoiu: Trump are un slogan „America First”, puteți să-mi spuneți esența acestuia într-un slogan, nu slogan, într-o sintagmă, ca să repet și eu, a partidului dumneavoastră și a dumneavoastră. România First, cum ar fi? Care este sloganul dumneavoastră de campanie?

Cătălin Ivan: Președinte pentru români, nu pentru România. Uitați-vă, Klaus Iohannis vorbește doar despre România. Dar vorbește așa, ca un…

Ion Cristoiu: A, asta e nuanța, deci…

Monica Mihai: Pentru români și nu pentru România.

Cătălin Ivan: Vorbește ca un agent imobiliar ca și cum mai identifică niște clădiri, mai investește puțin în ele și le dă Frontului Democratic German. Adică pentru Klaus Iohannis e o afacere România. Românii în schimb sunt în interiorul graniței dar sunt foarte mulți plecați afară. Noi spunem că România cu toate instituțiile sale de la președinte până la nivel de administrație locală ar trebui să meargă acolo unde există chiar și un singur român. Avem orașe întregi românești în Spania, Italia, Germania unde nu există o clasă măcar în care să se predea în limba română. S-au născut anul trecut mai mulți copii în familii de români în afara graniței, în diaspora decât în România. Acei copii nu au acces la învățământ în limba română, rup total contactul cu limba română, cu cultura noastră, cu istoria noastră pentru că Ministerul Educației nu investește absolut deloc în parteneriate cu Ministerul Învățământului din Spania, Italia să creeze condiții ca măcar o oră, două, trei pe săptămână acești copii să aibă și limba română.

Monica Mihai: Ei sunt în limba țării în care s-au născut.

Cătălin Ivan: Exemplul cel mai clar care m-a marcat profund, eram cu fetițele în parc, am trei fetițe, au șapte ani acum…

Ion Cristoiu: Să vă trăiască.

Cătălin Ivan: Mulțumesc mult, la fel. Și ies în parc cu ele și era un bunic cu trei nepoței. Nepoțeii vorbeau între ei în spaniolă, că nu am stat să mă apropii pentru că…, dar bunicul nu știa spaniolă și vorbea cu ei prin semne. Ei se înțelegeau între ei dar bunicul era cumva doar așa să-i ghideze să se asigure că nu pățesc nimic. Nu mai avea posibilitatea să transmită…

Ion Cristoiu: Asta era în România.

Cătălin Ivan: În România, în Iași, în parcul Copou din Iași. Deci nu mai avea posibilitatea să transmită nimic din ce știa, cum vorbesc bunicii cu nepoții, cum povestesc, cum îi învață, cum îi pregătesc pentru viață. Această legătură era ruptă definitiv pentru că acei copii nu mai erau copii români erau copii spanioli sau ce erau italieni cu origini românești. Această generație din diaspora, deja a doua sau a treia generație , este o generație total asimilată de societățile de acolo. Dacă noi ca stat nu facem nimic să-i ținem aproape, să păstrăm o legătură cu ei să-i ținem conectați la România, să creăm proiecte punte. În România comunități întregi au plecat, s-au tras unii după alții și sunt în oglindă în Italia, în Spania. Din satele românești s-au luat unii pe alții. Mai întâi frații, surorile, apoi vecinii și s-au dus toți și au creat comunități în paralel în partea cealaltă. Cât de ușor ar fi să creăm proiecte punte între comunitatea de unde au plecat și comunitatea de unde au ajuns, astfel încât să nu se rupă legătura cu România, astfel încât să se facă transfer dintr-o parte în alta de cunoștințe, de bune practici, chiar de afaceri. În Italia avem peste 50 de mii de firme românești, numai în Italia. La nivel european sunt câteva sute de mii probabil. Dacă punem Germania, Spania și alte state. Gândiți-vă ce potențial economic imens antreprenorial există în diaspora, oameni care au plecat acolo și au reușit într-un mediu străin fără să cunoască pe nimeni, într-un mediu total nou, au reușit să facă afaceri de milioane de euro și și-ar dori să vină în România să creeze și în România afaceri.

Ion Cristoiu: E foarte interesant, dumneavoastră pledați și… Partidele celelalte spun să-i aducem pe români acasă. Dumneavoastră spuneți un lucru important pot să rămână acolo dar să nu fie asimilați.

Cătălin Ivan: Sigur că da.

Românii care au trecut granița nu mai există pentru statul român, au dispărut de pe radar. Radarul instituțiilor noastre se rezumă la granițele țării, tot ce este dincolo de graniță nu mai există

Ion Cristoiu: Adică noi am putea să extindem într-un fel granițele…

Monica Mihai: Și la cei care locuiesc în comunitățile din Europa.

Ion Cristoiu: Să rămână totuși cât de cât români.

Cătălin Ivan: Când ai sute de mii de firme românești vă dați seama câte locuri de muncă…

Ion Cristoiu: Nu, dar și comunități, cum spuneți dumneavoastră și spuneți că se nasc mulți copii.

Cătălin Ivan: Mai mulți decât în România.

Ion Cristoiu: Care, sigur, nu mai știu românește.

Cătălin Ivan: Mulți dintre ei ar veni în România. Sau dacă n-ar veni de tot și-ar deschide un punct de lucru și în România. Eu am vorbit cu ei, în Parlamentul European, cu asociațiile românilor din diaspora am lucrat pe un proiect România demnă în Europa, deci înainte de ADN, Alternativa pentru Demnitate Națională, am avut un proiect România Demnă în Europa și vorbeam cu ei și ar fi venit. Ar veni și acum înapoi, dar nu în condițiile astea, în condițiile în care un stat cum e statul român nu dă doi bani pe ei. Dimpotrivă, vin și au numai probleme, numai piedici, nu sunt doriți. Astăzi în România avem cetățeni români de categorii diferite. Cetățenii români care rămân în țară nu au mai multe drepturi dar măcar sunt aici și cei care trec granița și își pierd orice calitate. Românii care au trecut granița nu mai există pentru statul român, au dispărut de pe radar. Radarul instituțiilor noastre se rezumă la granițele țării, tot ce este dincolo de graniță nu mai există. Ai plecat, ai dispărut, te-ai dus, să fii sănătos nu te întoarce că ne încurci o astfel de abordare este total împotriva statului român. Și sigur că asta trebuie rediscutată. Sunt suveranist și din alt motiv, eu sunt fiu de ofițer militar, am copilărit în unitățile militare, am învățat de la tatăl meu ce înseamnă să depui un jurământ față de țara pe care o reprezinți. La revoluție eu m-am născut pe 23 decembrie, era ziua mea și a fost prima dată când colegii, prietenii n-au venit la ziua mea pentru că în Brăila se trăgea destul de mult și sigur că nu a ieșit nimeni din casă, dar tatăl meu a plecat cu navele militare, cu vedetele fluviale, a plecat să păzească podul de la Cernavodă și, sigur, fiind mic, clasa a patra eram sau a cincea, mi-aduc aminte cum i-a împletit mama tricolorul, i l-a pus…, adică… când trăiești într-un astfel de mediu n-ai cum să nu-ți iubești țara și să nu fii suveranist. Cum aș putea să fiu internaționalist, adică să renunțăm la tot ce ne definește pe noi ca popor, de la istorie, cultură, sigur că mă oripilează reclamele de astăzi cu oameni care au fost pe lângă Ana Pauker care a ras tot fondul de carte bisericească din România. În doi ani de zile, cât erau, 40 de metri liniari pe zi de carte, nu știu exact cât s-a dat foc dar tot ce a însemnat carte, fond de carte , cu ce era scris acolo despre istoria noastră, despre cultura noastră a dispărut. Te revoltă ca astfel de personaje devin astăzi simboluri naționale de luptă pentru libertate. Dacă ești în România… știți cum, eu cred că faci într-un fel politică până se nasc copiii și altfel politică după ce devii părinte. Pentru că în momentul în care devii părinte… eu am făcut într-un fel politică până în 2012, trebuie să recunosc, și astfel politică din 2012.

Ion Cristoiu: În ce sens?

Cătălin Ivan: În 2012 mi s-au născut cele trei fetițe.

Ion Cristoiu: De ce-i diferit când…?

Cătălin Ivan: Păi când te duci acasă și iei copiii în brațe și îi pregătești pentru viață, le povestești încerci să le dai o educație, nu ai cum să nu te gândești unde va trăi acel copil. Va trăi în România…

Ion Cristoiu: O emoționați pe Monica…

Cătălin Ivan: Va pleca afară, dacă pleacă afară mulți dintre ai noștri cu studii, cu diplome sunt sclavi acolo, fac munca de jos pentru că nu le dă nimeni acces la locurile de muncă bine plătite, deci cei care pleacă în străinătate duc o viață de chin, nu trăiesc bine, nu pleacă de la rău la foarte bine. Pleacă la puțin mai bine. Și atunci principala întrebare este cum va arăta România în care vor trăi acești copiii pentru că sigur ca părinte îți dorești să-i ai alături în primul rând pe ei ca să poți să îi ajuți, dar apoi când apar nepoții cea mai mare bucurie pentru bunici sunt nepoții. Săi-i vezi doar de Crăciun și de Anul Nou, eventual și de Paști, de două trei ori pe an, să vină să vorbească o limbă pe care tu nu o știi e o dramă. Adică n-ai cum, în momentul în care devii părinte să nu îți pui problemele astea și sigur că începi să te implici. Acest proiect al nostru ADN se bazează foarte mult pe cei din generația mea. Și vă spun că vin foarte mulți fix din acest considerent. A apărut primul copil, a apărut și al doilea și încep să-și pună astfel de probleme și își dau seama că nu mia pot să stea în zona lor de confort. Când ești într-o zonă de confort și ai un serviciu stabil, o anumită carieră profesională și începe să-ți fie bine, îți permiți un anumit confort, mai o vacanță, nu dai doi bani pe politică, nu te interesează, toți sunt niște hoți, toți sunt niște incompetenți, ceea ce nu-i departe de adevăr, dar nu te interesează, nici nu mergi la vot. În momentul în care apar copiii e important în ce direcție merge țara asta.

Ce-l recomandă pe Klaus Iohannis, un singur lucru să spună, după cinci ani de mandat, luând Constituția, pentru încă un mandat?

Monica Mihai: Domnul Cătălin Ivan, o ultimă întrebare din partea mea care este contracandidatul de care vă temeți cel mai mult?

Cătălin Ivan: Eu nu mă tem de niciun contracandidat, mie îmi pare rău că nu avem dezbateri electorale. Pe mine mă deranjează faptul că acești candidați fug de dezbatere. E o oportunitate imensă pentru România măcar acum în campanie electorală, dacă nu avem dezbateri cât nu-i campanie, măcar acum când cerem voturile românilor să le spunem pentru ce, măcar acuma să venim cu soluții, să discutăm problemele reale ale românilor și să căutăm soluții. Dacă am fi avut acum o dezbatere reală despre ce înseamnă societatea de astăzi românească care sunt problemele, dacă i-am fi avut pe toți candidații într-o dezbatere, nu știu, cum vedem pe afară și prin filme. E imposibil să avem o astfel de dezbatere în România pentru că fug de dezbateri. E nu cred că vreun candidat periculos, dimpotrivă, mie mi s-ar părea corect ca această participare să fie încurajată, nu descurajată. Faptul că doar unii au bani de campanie electorală, practic își fac gratis campania electorală, cum am spus la începutul emisiunii iar ceilalți nu au nicio șansă să își facă auzită vocea și programul politic, apropo, vă mulțumesc foarte mult că m-ați invitat, dar sunt rare ocaziile în care, chiar și noi de la ADN, putem să ne facem cunoscut programul politic. În primul rând pierdem noi ca țară pentru că avem câteva momente în care această dezbatere este forțată, este obligatorie, în campaniile electorale, în rest fiecare își vede de treaba lui din păcate. Dacă nici în campaniile electorale nu discutăm, câștigă unul prin neprezentare.

Ion Cristoiu: Domnul Cătălin Ivan, este limpede că domnul Klaus Iohannis nu va veni la nicio dezbatere în veci vecilor amin, dar ar veni și eu aș fi în locul dumneavoastră și dumneavoastră ați fi în locul meu ce întrebare i-ați pune domnului Klaus Iohannis?

Cătălin Ivan: Multe, multe. O întrebare de bun simț și elementară. Ce-l recomandă, un singur lucru să spună, după cinci ani de mandat, luând Constituția, deci deschidem Constituția, ne uităm la atribuțiile președintelui, la jurământul pe care l-a depus președintele, pentru că el nu-și respectă nici măcar jurământul pe care l-a citit când a fost învestit președinte al României, luăm jurământul, ce-a jurat ca președinte, și din tot ce prevede Constituția un lucru pe care l-a făcut pentru România ca să-l recomande pentru încă un mandat? Atât, unu.

Monica Mihai: Domnule Cătălin Ivan, vă mulțumesc pentru prezența dumneavoastră la această emisiune, domnule Cristoiu, vă mulțumesc pentru discuția din această seară, până la ediția viitoare doamnelor și domnilor la revedere.