Prețurile în România, creștere de patru ori mai rapidă decât în Ungaria. Cum s-a ajuns aici și ce estimări fac economiștii

Creșterea prețurilor din Ungaria s-a temperat în ultimele luni, datorită măsurilor luate de guvernanți, în timp ce în România, prețurile au explodat. O inflație de patru ori mai mare la București față de Budapesta, a dus la scumpiri de tot atâtea ori. Reprezentanții BNR estimează că inflația va urca până la finele anului iar reprezentanții FMI avertizează că România va atinge una dintre cele mai mari valori din Uniunea Europeană.

 Loading ...

Ungaria a coborât inflaţia de la 26% la 1,6%

În septembrie, inflaţia anuală a fost de 1,6% în Ungaria şi de 6,6% în România. Diferenţa e cu atât mai mare cu cât, în 2022–2023, Ungaria avea cea mai ridicată inflaţie din Uniunea Europeană, de aproape 26%, potrivit zf.ro.

ENERGIE Ministrul turc al Energiei anunță că Turcia va lua combustibil rusesc ieftin prin noul canal deschis de Donald Trump

18:47

ALERTĂ România, în fața unui bilanț îngrijorător: 6 drone doborâte, aproape 100 de atacuri în apropierea frontierei în 2026. Forțele Navale Române au distrus 9 mine marine

18:37

Ce s-a întâmplat la Budapesta

Preţurile maghiare au explodat atunci din cauza cheltuielilor electorale mari, a deficitelor, a deprecierii forintului, care a scumpit importurile de energie, şi a eşecului primelor măsuri anti-inflaţie. Îngheţarea preţurilor la alimentele de bază şi plafonarea carburanţilor şi a utilităţilor au dus la scumpirea altor produse, pentru că retailerii au încercat să-şi recupereze marjele.

Guvernul Orbán şi-a revizuit ulterior măsurile, iar executivul condus de Péter Magyar le-a păstrat şi a adus stabilitate forintului. Moneda maghiară s-a apreciat de la începutul anului şi e cel mai bun performer din regiune. Banca centrală a coborât ţinta de inflaţie la 2,5%.

Alimentele se ieftinesc în Ungaria de câteva luni, iar retailerii cer acum noului premier să elimine limitele impuse marjelor de profit. Ei spun că nu ar urma scumpiri mari, ci mai multe promoţii. Magyar nu a dat încă un răspuns clar.

Ce s-a întâmplat la Bucureşti

În România, inflaţia coborâse rapid în vară, de la 10,4% în iunie la 6,2% în august, pe măsură ce s-au stins efectele eliminării plafonului la energie şi ale majorărilor de TVA şi accize de anul trecut. În septembrie a urcat din nou, la 6,6%, potrivit INS. În România, preţurile cresc acum de patru ori mai repede.

Presiunea vine din servicii, scumpite cu 11% într-un an, şi din carburanţi. Motorina e cu 37,6% mai scumpă decât acum un an, iar benzina cu 28,4%. Chiriile au urcat cu 39%. Alimentele s-au scumpit, în medie, cu doar 3%, iar unele s-au ieftinit: fructele proaspete cu 16%, cartofii cu 3,6%, făina cu 3%. La polul opus, cafeaua s-a scumpit cu 13,7%, iar ouăle cu 10,8%. Salariile nu ţin pasul: salariul mediu net a crescut în august cu 5,6% faţă de anul trecut, iar câştigul real a scăzut pentru a 14-a lună la rând.

Ce preconizează bancherii?

BNR a menţinut pe 8 octombrie dobânda-cheie la 6,50% şi estimează că inflaţia va urca până la finalul anului, pe fondul scumpirii carburanţilor, a energiei şi a altor materii prime, inclusiv agroalimentare, legate de conflictul din Orientul Mijlociu şi de seceta din acest an. Economiştii nu se aşteaptă la o reducere a dobânzii înainte de primăvara lui 2027.

Care sunt estimările FMI?

FMI estimează pentru România o inflaţie de 8,2% în 2026 şi de 4,1% în 2027, printre cele mai ridicate din UE. În 2027, doar Bulgaria, nou intrată în zona euro, ar urma să aibă o inflaţie mai mare.

Pentru Ungaria, FMI vede 1,9% în 2026 şi 2,8% în 2027, peste noua ţintă de 2,5%, şi îi recomandă Budapestei să-şi strângă cureaua, cu măsuri care ar putea împinge preţurile în sus.

În Polonia, inflaţia a fost de circa 4% în septembrie, pe care guvernul o pune pe seama creșterii prețurilor la carburanţi.