Războiul dintre Palate. Radiografia unui nesfârșit SCANDAL

Cu două zile înainte de preluarea președinției Consiliului UE ne aflăm în plin război politic, cu două ministere conduse de miniștri demisionari de o lună, cu un decret contestat, ce vizează șeful Statului Major, cu măsuri economice atacate și critici din partea UE.

– Șeful Statului Major al Armatei este ultimul motiv de scandal între Palate. Klaus Iohannis a refuzat propunea ministrului Apărării, Gabriel Leș, pe motiv că nu respectă rigorile legii, iar președintele a decis prelungirea, cu un an, a mandatului generalului Nicolae Ciucă. Până la publicarea decretului în Monitorul Oficial, PSD a fost acuzat că ar încerca blocarea acestuia, instituția Monitorului Oficial fiind în subordinea Camerei Deputaților. Decretul a fost publicat sâmbătă, dar este contestat de premierul Viorica Dăncilă și ministrul Apărării, pe motiv că nu a fost emis în urma unei propuneri. Legea la care apelează ambele părți este interpretabilă, spun constituționaliștii, motiv pentru care problema va fi tranșată, cel mai probabil tot la Curtea Constituțională.

– Două ministere – Dezvoltare și Transporturi- funcționează cu miniștri demisionari de o lună. În urmă cu două zile, premierul a anunțat că președintele nu va accepta propunerile Lia Olguța Vasilescu (la Ministerul Dezvoltării) și Mihai Drăghici (la Transporturi). „Fără nicio explicație, dând dovadă că vrea blocarea activității Guvernului”, s-a plâns Dăncilă. Miniștrii care ocupă cele două portofolii – Paul Stănescu (Ministerul Dezvoltării) și Lucian Șova (Ministerul Transporturilor) sunt demisionari, iar o decizie a Curții Constituționale din 19 decembrie arată că șeful statului este obligat să emită de îndată decretele de constatare a vacantării celor două funcții de ministru și să răspundă motivat legat de numirile noilor miniștri.

– Procurorul general al României. Tudorel Toader, ministru al Justiției, a declanșat procedura de revocare a lui Augustin Lazăr din funcția de procuror general, în data de 24 octombrie. Momentul anunțului nu a fost lipsit de controverse, după ce ministrul a vorbit despre o rezoluție de clasare care se afla în dosarul de candidatură a lui Lazăr și care îl viza pe șeful statului Klaus Iohannis, cel care trebuia să semneze decretul de numire. A rămas neclar de ce se afla acea rezoluție în dosar, dar s-a lămurit faptul că procurorul care a dat acea decizie nu era Augustin, ci Cristian Lazăr, un alt magistrat din Parchetul General. La o lună de la acel moment, Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ cererii, iar președintele a transmis că o va citi, dar „această propunere de revocare mi s-a părut și mi se pare o eroare„. Pe 27 decembrie, Tudorel Toader a trimis președintelui documentele pentru finalizarea procedurii de revocare a procurorului general și l-a acuzat pe Augustin Lazăr că trage de timp prin contestații în instanță, pentru a ajunge la final de mandat, pe 19 aprilie 2019. Deocamdată, nu a fost anunțată vreo decizie de la Palatul Cotroceni.

– DNA – Pe data de 27 februarie, Tudorel Toader a declanșat procedura de revocare a Laurei Codruța Kovesi. Aceasta a fost pusă în aplicare la jumătatea anului, în luna iunie, după ce Curtea Constituțională l-a obligat pe șeful statului să emită decretul de revocare. Ulterior, propunerea lui Tudorel Toader ca procurorul Adina Florea să ocupe șefia DNA, a fost respinsă de președinte, pe motiv că nu sunt îndeplinite condițiile de legalitate necesare. La final de an, pe 27 decembrie, Toader a transmis că noua propunere pentru șefia DNA este tot Adina Florea. De această dată, Toader promite că va apela la CCR, dacă președintele nu va aproba solicitările de numire.

– OUG pe măsurile fiscale și „taxa pe lăcomie” – Președintele Klaus Iohannis a atacat, la rândul său, măsurile economice anunțate, în ultimii doi ani, de guvernele PSD-ALDE. Ultima decizie contestată este ordonanța ce vizează noi măsuri fiscale, în special pentru bănci și companiile din energie, de la 1 ianuarie. „E lăcomia pesediștilor de a lua bani mai mulți și a-i gestiona cum consideră. Aceste lucruri vor da peste cap toată economia și vor da peste cap bugetele tuturor românilor,” apreciază Iohannis. Ordonanța a fost publicată sâmbătă în Monitorul Oficial, deci își va produce efectele de la începutul anului.

– SPP – Demnitarii din arcul guvernamental nu mai beneficiază, în mare parte, de paza Serviciului de Protecție și Pază. După ce Liviu Dragnea l-a acuzat pe Lucian Pahonțu, șeful SPP că este omul lui Iohannis și încearcă să destabilizeze PSD, miniștrii au renunțat la serviciile SPP. „E demult băgat. E poștașul de serviciu, este vestitorul de serviciu de la Cotroceni. A fost al lui Băsescu, acum e al lui Iohannis,” l-a acuzat Liviu Dragnea pe Pahonțu. Mai mult, în urmă cu câteva zile, liderul PSD l-a nominalizat pe șeful SPP că ar fi conducătorul Staului Paralel, iar președintele este doar „un instrument”.

– Rezoluția privind statul de drept din România. Parlamentul European a adoptat, în 13 noiembrie, proiectul de rezoluție prin care exprimă preocupare privind modificarea legislației penale și judiciare în România. Și de această dată, acuzațiile nu s-au lăsat așteptate.”Aceste două chestiuni (n.r.: Rezoluția și MCV) reprezintă, într-adevăr, două note foarte, foarte proaste pentru actuala guvernare Dragnea-Dăncilă. Această guvernare pe care o consider un accident al democrației românești”, a spus Iohannis, în timp ce partidele de guvernământ acuzau că europarlamentarii români din Opoziți au votat rezoluția împotriva României, fără a se gândi că fac rău țării.

– Numirile de ambasadori – acuzații au apărut și în ceea ce privește numirile ambasadorilor României în Israel, Canada, Bruxelles. „Mai trimite o solicitare la Cotroceni. Domnule, mai știi ceva? Niciuna. Niciun porumbel, nimic. Nici la Bruxelles nu avem ambasador. Nici în Canada și mai sunt. Sunt o grămadă de țări în care nu avem ambasadori”, a acuzat Liviu Dragnea.

– Preluarea președinției Consiliului UE – Și acest eveniment important pentru România a fost folosit în plan politic. Președintele Klaus Iohannis a anunțat, în luna noiembrie, că țara nu este pregătită pentru acest eveniment. O declarație care a costat în plan extern, în condițiile în care Finlanda s-a oferit să preia locul României. De la București, premierul și miniștrii au anuțat că sunt pregătiți pentru responsabilitatea ce le revine odată cu președinția Consiliului UE. Ulterior, Klaus Iohannis a revenit asupra temei și a spus, pentru presa din Austria, că, în ciudat luptelor interne, România va asigura rezonabil președinția de la 1 ianuarie 2019.

– Scandal în țară, critici de la Bruxelles – Cu doar trei zile înainte de preluarea președinției Consiliului UE, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker afirma că are „dubii” privind capacitatea României de a deține Președinția semestrială. Juncker consideră că, deși este „bine-pregătit din punct de vedere tehnic„, Bucureștiul nu a înțeles pe deplin ce presupune acest mandat și a făcut referire la faptul că „este necesar un front unit pe plan intern pentru a promova unitatea Europei”. Imediat, europarlamentari și miniștri PSD au acuzat că destinatarul mesajului e la Palatul Cotroceni, nu la Guvern și că, indiferent ce a transmis premierul, președintele nu a dorit unitate. „Atingem noi culmi ale disfuncționalității (…) Trăim într-un capriciu național”, spune Alexandru Petrescu, ministru al Comunicațiilor.