Onoarea magistraților și trecutul rușinos

Publicat: 10 07. 2014, 18:29
Actualizat: 29 07. 2014, 19:21

Cineva a aruncat, totuși, o privire spre rușinosul trecut al justiției, în plină ședința CSM : „Nu pot să nu mă gândesc de ce s-a ajuns aici. O sută de dosare, așa spune presa, au fost mătrășite de către organele judiciare din Olt, la condamnatul Bercea. Noi nu facem nimic? Noi trebuie să vedem dacă este așa. Este admisibil așa ceva? Trebuie să facem mai departe un pas”, a spus judecătorul Horațius Dumbravă. Membrii familiei lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, au fost cercetați de Poliția Olt în 120 de dosare penale, dar capul ei a fost condamnat la închisoare abia în 2012 pentru tentativă de omor calificat și în 2013, pentru evaziune fiscală și spălare de bani. Șase dosare ar mai fi încă în lucru, potrivit Mediafax, celelalte primind, probabil  NUP, dacă nu cumva polițiștii și procurorii din Slatina le-au folosit drept combustibil pentru grătare. Cu toate acestea, rezultă că membrii clanului Bercea au fost extrem de prolifici infracțional, ei fiind monitorizați încă din 2001 de către SRI și bănuiți de perceperea de taxe de protecție, evaziune fiscală, deturnare de fonduri, trafic de persoane, inclusiv cu minori și de – aviz CSM! – coruperea și cumpărarea de magistrați. Această ultimă suspiciune, enunțată, alături de celelalte, de directorul SRI George Maior, poate explica de ce Sandu Anghel a  fost arestat atât de târziu și numai după ce, într-un bar, a băgat cuțitul în propriul lui nepot. Prevăzător, când a simțit  că judecătorii  nu-i mai sunt de ajuns – deși două complete de judecată îl declaraseră inofensiv public și bun de cercetat în libertate – și-a cumpărat  un frate de președinte.

Ca orice infractor care se respectă și vrea să prospere, Sandu Anghel și-a cumpărat protecție. Adrian Duicu, președintele CJ Mehedinți, a făcut același lucru, numai că în alt fel și cu altă „monedă”.  E o schema clasică și universală, pusă în practică la scară mare doar în țările corupte, ca a noastră. Ele nu se pot vindeca pe deplin, decât dacă justiția însăși se detoxifică. Ea a eliminat tot mai mulți magistrați corupți,  trimiși la închisoare, dar au rămas destui înscriși în sistemul de protecție a infractorilor. De aceea, inspecțiile judiciare, atât de rar ordonate de CSM, ar trebui să devină măcar în cazurile flagrante o cutumă. Poate că sistemul nu-și permite o luptă cu el însuși, dar nu riscă nimic expulzându-i pe incompetenți și corupți, mai rapid decât a făcut-o. Altfel, nici cinstiții nu vor fi priviți cu respect.

Sunt convinsă că, dacă justiția nu ar fi, în continuare, vulnerabilă, CSM n-ar ține ședințe în care să decidă că X sau Y au adus daune onoarei și reputației unui procuror sau au afectat independența justiției. Un Bercea, care să calomnieze în fața DNA doi înalți magistrați, și un Dan Voiculescu, care să-i amplifice calomniile prin Antene, ironizându-și, în același timp, propriul judecător pur și simplu nu ar exista. Ei își permit să batjocorească justiția tocmai fiindcă au avut-o cândva la cheremul lor.