Summitul de mătase de la Hangzhou

Și nu oriunde în China, ci la Hangzhou, capitala provinciei Zhejiang din sud-estul țării, avându-l ca maestru de ceremonii pe președintele Xi Jinping.
 
Nici Summitul G20 de anul trecut, din Turcia, nici cel de anul viitor, din Germania, nu au avut și nu vor avea atâta rafinament, atâta iscusință diplomatică precum cel care tocmai s-a desfășurat între 4 și 5 septembrie.
 
Într-o economie globală care se clatină, amenințată de o criză  încă mai puternică decât în 2008, liderii celor mai bogate țări ale lumii, scăldați în dulcea lumină de jad, au avut măcar ocazia să se privească în ochi, așezați cu proverbiala atenție chinezească pentru amănunte la masa dialogului: Obama față în față cu Putin, cu o undă discretă de nostalgie a bipolarității, Merkel și ErdoÄŸan – de-a dreapta și de-a stânga lui Xi…
 
Altminteri, nici o soluție. Proiectele și promisiunile care se fac în fiecare an se vor mai face.
 
Chiar sentimentul acut că planeta se află la una dintre marile sale răscruci, că – în afara încăperilor capitonate – războiul pentru reașezarea sferelor de influență se poartă încă, sălbatic, n-a răzbătut în atmosfera vătuită a Summitului.

… Președintele Xi respira putere și importanță, președintele Putin – siguranță de sine, președintele ErdoÄŸan își exhiba aureola eroică la care nu mai renunță după succesul eșecului loviturii de stat, președintele Obama – un aer vag absent, ca la sfârșit de mandat.
 
Încotro vor îndrepta lumea aceasta marii săi lideri? Cei mai mulți nu știu nici ei. Față de cei foarte puțini care știu păstrez o rezervă îngrijorată.