VIDEO | Cum se va organiza vaccinarea copiilor în școli? Precizările lui Valeriu Gheorghiță

Școala va începe în 13 septembrie în format fizic, dacă în localitate incidența nu este mai mare de 6 la mia de locuitori – acesta este scenariul de bază al autorităților – iar pentru a preveni răspândirea COVID-19 în rândul elevilor, și ulterior, în sânul familiilor, autoritățile își propun, pe lângă menținerea obligativității măștii în spații închise, și intensificarea procesului de vaccinare, inclusiv în centre organizate în școală, după cum a precizat, marți, președintele președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță.

Coordonatorul campaniei de vaccinare în România, Valeriu Gherghiță, a declarat marți, că prioritatea autorităților este creșterea acoperirii vaccinale, în contextul în care România se află în valul patru al pandemiei de COVID-19, cu varianta mult mai contegioasă Delta, iar numărul cazurilor noi este în creștere.

Deziderat: Fiecărei unități de învățământ să îi fie alocată o echipă mobilă

Valeriu Gheorghiță a detaliat stadiul pregătirilor pentru activitatea de vaccinare în unitățile de învățământ, precizând că preocuparea de bază este aceea de a crește accesul la vaccinare al tuturor celor care doresc să se vaccineze, respectiv copiilor eligibili, cu vârsta de peste 12 ani – care au o rată de vaccinare unitar, dar în același timp se va da posibilitatea să se vaccineze și cadrelelor didactice, personalului din învățământ, precum și aparținătoriilor copiilor – părinți, bunici în mod deosebit, cei care locuiesc la aceeași adresă.

„Vor fi cu siguranță unități de învățământ unde vom putea organiza cabinete de vaccinare de sine stătătoare, care să funcționeze pe perioada în care există o adresabilitate în rândul unității de învățământ și, de asemenea, foarte probabil că în majoritatea cazurilor, acolo de pildă unde unitatea de învățământ are în proximitate un centru de vaccinare nu se justifică să mai organizăm un alt cabinet sau un alt punct de vaccinare, însă în mediul rural, dar și în cel urban, principala logistică care asigură accesul la vaccinare va fi cu ajutorul echipelor mobile”, a spus Valeriu Gheroghiță.

Astfel, autoritățile vor ca fiecărei unități de învățământ să îi fie alocată o echipă mobilă și unitatea de învățământ periodic să centralizeze persoanele care doresc să se vaccineze. De altfel, chiar ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat recent că a pregătit formulare  pe care școlile le vor trimite părinților, după începerea școlii, pentru a răspunde dacă sunt de acord sau nu să își vaccineze copiii.

Care e riscul infectării în familie

Potrivit lui Valeriu Gheorghiță, în scenariul gândit în prezent „se stabilește un interval orar, o zi într-o săptămână, fie spre sfârșitul programului, se identifică spațiul unde se poate organiza activitatea de vaccinare și repet, după cum știm, minorii care au nevoie să fie însoțiți de unul dintre aparținători, de reprezentanți legali, părinți sau tutore, se pot prezenta și pot să fie vaccinați împreună cu cei din familie”.

El a subliniat că autoritățile promovează conceptul de imunizare la nivelul întregii familii, tocmai pentru că există riscul ca în care un copil se infectează să transmită celor din familie cu care intră în contact și în cazul în care sunt persoane vulnerabile evoluția poate să fie nefavorabilă, cu cazuri cu severitate crescută.

Potrivit studiilor citate de Valeriu Gheoghiță, familiile care au copiii preșcolari au un risc de 15% mai mare să înregistreze îmbolnăvire prin COVID-19, iar cei care au copii școlari din clasele primare în sus au un risc de 20%-25% mai mare să înregistreze cazuri în interiorul familiei.

„Practic, confirmă faptul că transmiterea există atât de la părinți, bunici la copii, dar și invers, așa încât este principala modalitate prin care noi putem să limităm răspândirea virusului, numărul de cazuri de îmbolnăviri, alături, desigur, de respectarea celorlalte măsuri de prevenție, cea mai importantă fiind masca de protecție și respectarea măsurilor de igienă individuală”, a spus Gheorghiță.

La fel ca ministrul Educației, el a precizat că vor fi, foarte probabil începând cu luna septembrie, acțiuni de informare online în cadrul ședințelor cu părinții în care reprezentanți fie din direcțiile de sănătate publică, fie din corpul medical din fiecare județ va răspunde „întrebărilor absolut legitime și firești pe care părinții, dar și cadrele didactice le pot avea în legătură cu vaccinarea”.

Varianta Delta, posibil mai perioculoasă pentru copii

Valeriu Gheorghiță a subliniat că, din păcate, cum se întâmplă în Statele Unite, un număr din ce în ce mai mare de tineri, de copii, chiar cu vârstă sub 12 ani sunt diagnosticați cu infecție SARS-CoV-2 ajung în spital, chiar şi în secțiile de terapie intensivă.

„Sunt semnale, deși încă lucrurile nu sunt foarte clare din acest punct de vedere că infecția cu varianta Delta ar putea cauza forme mai grave în rândul tinerilor, în rândul copiilor, lucru care era atipic până la acest moment. De asemenea, tinerii, adolescenții, copiii, sunt expuși unui risc mult mai mare de îmbolnăvire şi este lesne de înțeles. Vorbim de o variantă mult mai transmisibilă. Tinerii se adună, interacționează mai mult, sunt expuși mai frecvent riscului de infecție şi, bineînţeles, într-un procent mai mic se respectă măsurile de prevenție”, a spus președintele CNCAV.

Pe lângă interacțiunea mai ridicată, Valeriu Gheorghiță a precizat și că acoperirea vaccinală la tineri este mult mai redusă comparativ cu persoanele cu vârsta de peste 50-55 de ani.

Care e rata de vaccinare pe grupe de vârstă

Astfel, grupa de vârstă 12-15 ani are cel mai mic un procent de acoperire vaccinală de circa 4%, respectiv sunt aproape 33.000 de copii, cu vârsta cuprinsă între 12-15 ani care au primit cel puţin o doză de vaccin, după cum a precizat Valeriu Gheorghiță. Peste 150.000 de tineri cu vârsta cuprinsă între 16 şi 19 ani au primit cel puţin o doză de vaccin, deci un procent de acoperire vaccinală de circa 20%.

În ceea ce priveşte grupa de vârstă 60-69 de ani este cea mai mare acoperire vaccinală, de aproape 39%, urmată de 50-59 de ani, aproape 37,5% şi 70-79 de ani, grupa de vârstă 36%. La grupa de vârstă de peste 80 de ani avem circa 19,5% rata de acoperire vaccinală.

Per ansamblu, de la începutul campaniei de vaccinare, din 27 decembrie până la acest moment, au fost vaccinate aproape 5,19 milioane de persoane cu cel puţin o doză, majoritatea fiind persoane vaccinate cu schemă completă, peste 5 milioane de persoane.

Potrivit datelor prezentate de șeful CNCAV în ceea ce priveşte acoperirea vaccinală, la nivel naţional şi la nivelul municipiului Bucureşti şi al județelor, avem în municipiul Bucureşti aproape 49% acoperire vaccinală, deci aproape 50% acoperire vaccinală din populaţia eligibilă de peste 12 ani, urmat de judeţul Cluj cu 45,2% acoperire vaccinală din populaţia eligibilă rezidentă.

„Ca atare, pot să vă spun că sunt 12 judeţe, care au o rată de acoperire vaccinală peste media națională, peste 30%, sunt alte 27 de judeţe, care au acoperire vaccinală între 20% şi 29,9% şi sunt doar trei judeţe care mai au acoperire vaccinală sub 20%, dar, practic, e un interval foarte mic, peste 18% şi până la 20%”, a spus Valeriu Gheorghiță.

Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a declarat, marți, că experții Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP) estimează că vârful pandemiei în România ar putea fi înregistrat la finalul lunii septembrie, punctând că în cel mai rău scenariu posibil, s-ar putea ajunge la 4.000 de pacienţi spitalizaţi în perioadele de vârf pandemic.