ESEU MOTIVAȚIONAL – noua probă eliminatorie la admiterea în unele facultăți. Cum se evaluează și ce vor să afle profesorii

Publicat: 22 07. 2014, 17:08
Actualizat: 31 01. 2019, 23:49

ESEU MOTIVAȚIONAL. În SUA, eseurile și interviurile sunt cele care decid ce candidat merită un loc într-o universitate, iar un eseu slab poate strica până și o notă perfectă la testele naționale standardizate (SAT). Profesorul american Robert Sternberg, autorul cărții „Admiterea la colegiu pentru secolul 21”, spunea într-un interviu că rolul universităților nu este acela de a-i identifica pe cei mai străluciți tineri, ci pe aceia care au potențial de lideri. „Dacă te uiți la trăsăturile liderilor, aceștia sunt etici, sunt creativi, sunt înțelepți și sunt dispuși să subordoneze nevoile lor celor ale grupului”, arăta profesorul american, care este de părere că aceste calități nu pot fi deduse din note și rezultate la teste, ci din cu totul alte modalități de evaluare.

„În scurt timp, toate facultățile vor introduce eseuri motivaționale”

În România eseul motivațional a fost introdus, din acest an, drept criteriu eliminatoriu de unele universități precum ASE și de unele facultăți, precum cea de Sociologie și cea de Filosofie de la Universitatea din București. La acestea, eseul, de maximum 500 de cuvinte, este notat cu „admis” sau „respins”, iar diferența dintre cei admiși o fac notele la proba de limba și literatura română a examenului de Bacalaureat și cele obținute la o a doua probă din cadrul examenului de maturitate. Profesorul universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul Universității din București, spune că un astfel de eseu poate oferi indicii importante despre maturitatea și pregătirea viitorului student. „Poate să arate maturitatea în gândire, aderența la programa de studiu, îți arată dacă acel absolvent a citit măcar o dată în viața lui o carte de filosofie, de exemplu. Îți arată dacă e cu adevărat interesat de facultate sau completează doar formal niște câmpuri. Primele care l-au introdus au fost facultățile umaniste ale Universității, dar au fost discuții inclusiv pentru introducerea eseului motivațional la Facultatea de Chimie. În scurt timp, eseul motivațional va fi criteriu de admitere în toate facultățile”, spune Mircea Dumitru.

Cum ar putea apărea „fabricile” de eseuri motivaționale

Rectorul nu exclude posibilitatea ca, odată cu acest lucru, să apară și „fabrici” de eseuri motivaționale, așa cum există o industrie a lucrărilor de licență, a celor de masterat și doctorat, în contextul care lucrarea este depusă la înscrierea la examen și nu este redactat, sub supraveghere, într-o sală de curs. „Nu putem ști cu siguranță dacă un candidat și-a scris singur eseul. Dar după prima sesiune de examene, ne putem da seama de valoarea fiecărui student în parte. După prima sesiune există posibilitatea ca studenții intrați pe un loc la buget să îl piardă și să ajungă pe locurile cu taxă și invers. Cred că ar trebui să punem filtre mai riguroase la finalizarea studiilor, la examenul de licență”, crede rectorul. Pentru ca sistemul bazat pe eseuri să funcționeze este nevoie să fie îndeplinită o condiție. „Trebuie ca elevii să își folosească propria lor minte. Acest lucru este însă imposibil, dacă sunt învățați să memoreze, să ia informații de-a gata”, arată profesorul Dumitru. Peste 19.000 de candidați și-au depus dosarele la Universitatea din București, cea mai mare concurență, 85 de candidați pe loc, fiind la specializarea Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, în timp ce la Facultatea de Sociologie sunt 3,15 candidați pe un loc.

„Am vrut ca acest eseu să fie o probă de sinceritate”

Academia de Studii Economice a decis să schimbe din acest an metodologia de admitere. Absolvenții de liceu trebuie să depună la înscriere câte un eseu motivațional, notat cu „admis” sau „respins”. Cea care face diferența între cei care au trecut de proba eseului este media obținută la examenul de Bacalaureat, iar cine își dorește să urmeze studiile într-o limbă străină trebuie să mai treacă printr-o probă de competență lingvistică. „Examenul pe care l-au dat candidații anul trecut, de fapt, Bacalaureatul. Senatul a decis să gireze cu maximum de încredere învățământul preuniversitar românesc. Având în vedere gradul de complexitate al Bacalaureatului, numărul celor picați sau celor promovați, cum vreți să o luați, cred că nimeni nu se mai îndoiește de seriozitatea acestui examen. Eseul îți arată cât de motivat este candidatul să studieze la ASE, de ce vrea să urmeze o carieră în domeniul în care se specializează la facultățile noastre. Eseul arată că absolventul a făcut o alegere care i se potrivește”, spune conferențiarul doctor Florina Mohanu, director de comunicare al ASE.

În acest fel, crede ea, profesorii de la ASE vor ajunge să își cunoască mai bine studenții. „Să le testăm un pic maturitatea, să știm și noi cum sunt, ce îi interesează. Nu cred că cineva ar putea avea interesul să ia eseul din altă parte. Este atât de simplu, încât nu văd de ce ar trebui să faci așa ceva. Am vrut să fie o probă de sinceritate”, povestește conferențiarul.  În eseul motivațional devenit criteriu de admitere, candidații au trebuit să spună, printre altele, de ce își doresc să studieze la ASE, dacă vor să facă aici și un masterat, cum își imaginează viața de student în această instituție de învățământ și care sunt reușitele pe care le-au avut până acum.8.453 de candidați s-au înscris în acest an pe cele  2.683 de locuri la buget și 2.691 cu taxă de la cele 11 facultăți ale ASE. Cea mai mare concurență pentru admiterea la Academnia de Științe Economice (ASE) din Capitală se înregistrează la Facultatea de Cibernetică, domeniul Informatică economică, unde sunt 7,47 candidați pe loc.