Fumatul, motiv de dispută între colegii de muncă. „Colegii nefumători simt că lucrează mai mult decât colegii lor fumători”. Românii fumează pentru a se simți „cineva”

Surprinzător sau nu, fumatul pare să fie generator de tensiuni la locul de muncă, mai exact, conform unui studiu realizat nu demult, colegii nefumători simt că lucrează mai mult decât colegii lor fumători, care iau deseori pauze de fumat, astfel este percepută o diferență în timpul dedicat muncii.

În plus, din cauza timpului limitat și a presiunilor de a funcționa cât mai bine la locul de muncă, fumătorii se simt judecați când sunt nevoiți să iasă în afara clădirii ca să fumeze, conform rezultatelor studiului „Percepția românilor față de fumat” realizat de Reveal Marketing Research.

O altă descoperire a studiului este și cea conform căreia fumătorii tind să accepte criticile, și le însușesc, dar acest lucru pare că le afectează imaginea de sine. Unul dintre motivele de conflict identificate în studiu este mirosul neplăcut al țigărilor. De altfel, 43% dintre românii nefumători au încercat să îi convingă pe cei dragi să renunțe la acest obicei, iar 15% au ajuns chiar la conflicte provocate de acest subiect.

CONSTRUCȚII Turnul 2 al noului World Trade Center prinde contur, la aproape 25 de ani de la atentatele de la 11 septembrie

11:48

ULTIMA ORĂ Nicuşor Dan a fost reclamat la Parchetul General de către AEP. Banii din campanie au stârnit suspiciuni de natură penală

11:45

Un alt aspect care creează tensiuni interpersonale este acela că, în relațiile de cuplu sau familiale, nefumătorii de multe ori percep că, deși ei le oferă toată atenția partenerilor fumători, aceștia își împart atenția între ei și țigară. Chiar și așa, indiferent dacă fumează sau nu, toate persoanele apreciază relațiile mai mult decât fumatul.

În privința alternativelor la țigări, și implicit fumat, 23% dintre fumători consideră că sunt informați despre alternative (produsele cu tutun încălzit și țigările electronice), iar 11% dintre nefumători sunt de aceeași părere. Cu toate că o mare parte dintre fumătorii români știu de existența alternativelor, doar 40% dintre cei care cunosc alternativele au ales să le încerce, iar 38% au intenția de a le încerca.

Românii fumează pentru că își pot exprima mai bine identitatea

Cercetarea realizată de sursa citată a mai scos la iveală faptul că, atunci când se apucă de fumat, românii o fac pentru a se simți „cineva”, pentru că în acest fel simt că își pot exprima mai bine identitatea și pentru că îi ajută să se simtă mai împliniți.

O concluzie de asemenea evidentă este că bărbații sunt mai atrași de fumat decât femeile (57% față de 43%).

Totodată, studiul a relevat că fumătorii români sunt persoane cu o viață mai activă, preocupate de starea de sănătate, de alimentație și mai atente la propria imagine. Un motiv care să justifice aceste alegeri sănătoase ar putea deriva dintr-un sentiment de vină, ca o compensare a faptului că aceștia fumează.

Fumătorii români apreciază, de asemenea, și aspectele emoționale pozitive ale fumatului. Vorbim aici de eliberarea de stres, respectiv de socializare – fumatul este perceput ca fiind o metodă bună de a cunoaște oameni noi în spațiile special amenajate pentru fumători.

Nefumătorii percep mai degrabă aspectele negative legate de acest obicei: repulsia față de miros, impactul asupra sănătății, respectiv adicția pe care fumatul o creează.

Percepția și atitudinea pe care românii le dezvoltă față de fumat

Studiul amintit mai sus a fost unul reprezentativ la nivel național urban de largă audiență, pentru a descoperi îndeaproape percepția și atitudinea pe care românii le dezvoltă față de fumat.

Au fost identificate motivele pentru care românii continuă să fumeze, modul în care fumătorii se raportează la acest viciu și care sunt punctele sensibile pe care fumatul le creează în relațiile interpersonale, precum și informații despre alternativele pe care fumătorii le percep ca fiind disponibile.

Pentru a putea obține rezultate relevante, cei 1.100 de participanți la studiu au fost selectați din toate categoriile de educație și venit, în vârstă de peste 18 ani. Jumătate dintre ei sunt fumători, iar jumătate nefumători. Metoda de cercetare folosită este CATI, chestionar standardizat aplicat telefonic persoanelor selectate aleator.

Vezi Galeria foto 3 Imagini