Generalul Mircia Chelaru, condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare și daune de aproape 950.000 de lei

Publicat: 24 04. 2015, 17:26

Tribunalul București a decis aplicarea unui termen de supraveghere de patru ani în cazul lui Chelaru.

Judecătorii l-au obligat pe general să plătească aproape 93.000 de lei, ceea ce reprezintă daune materiale față de MApN, dar și peste 850.000 de lei, ceea ce reprezintă foloasele materiale realizate în urma obținerii locuinței.

Decizia nu este definitivă și poate fi contestată la Curtea de Apel București.

Generalul în rezervă a fost trimis în judecată în 28 februarie 2014, de procurorii DNA, sub acuzația de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în forma participației improprii.

Potrivit anchetatorilor, în perioada 2000-2007, Mircea Chelaru „a determinat, cu intenție, funcționari din cadrul Ministerului Apărării Naționale să încheie, fără vinovăție, un contract de vânzare-cumpărare a unui apartament, situat în municipiul București, deși acesta nu deținea un contract de închiriere valabil încheiat pentru acest imobil”.

Mai mult, susține DNA, Chelaru dobândise în proprietate, anterior, un alt imobil construit din fondul locativ de stat, în temeiul Decretului – Lege nr. 61/1990, însă a ascuns asta ministrului Apărării Naționale și Comisiei de Audit din MApN, prejudiciul cauzat ministerului fiind de 92.839,08 lei.

„Conform Legii 564/2004, cadrele militare sau fostele cadre militare care dețineau, la data apariției legii, locuințe de serviciu aparținând Ministerului Apărării Naționale, le puteau cumpăra, în regim subvenționat, însă cu anumite condiții, între care, titularul contractului de închiriere să dețină această calitate de chiriaș în baza unui contract de închiriere valabil încheiat, titularul cererii de cumpărare să nu dețină sau să nu fi deținut locuințe proprietate pe teritoriul României, titularul cererii să nu mai fi cumpărat din fondul de stat o altă locuință, în regim subvenționat”, explică sursa citată.

Procurorii anticorupție arătau că, la 28 octombrie 2000, Mircea Chelaru, pe atunci șef al Statului Major General, ar fi solicitat, prin raport, ministrului Apărării Naționale, aprobarea de a i se repartiza o locuință de serviciu. În cerere, Chelaru ar fi omis să precizeze că deține în proprietate o altă locuință împreună cu soția, în Garnizoana București, dobândită din fondul locativ al MApN, după 1990.

„Aspectele omise din raport, referitoare la situația sa locativă, constituiau impedimente absolute care ar fi fost de natură să-l împiedice pe inculpat să primească o locuință de serviciu în garnizoana București. Astfel, la data de 13.12.2000, în baza repartiției, s-a încheiat între MApN. și inculpatul Chelaru Mircea, un contract de închiriere pentru perioada 13.12.2000 – 13.12.2002, deși acesta împreună cu soția sa dețineau în coproprietate o locuința situată în București”, mai precizează DNA.

La 7 iunie 2001, generalul Mircea Chelaru a fost trecut în rezervă. Deși contractul de închiriere expirase la 13.12.2002, iar tacita relocațiune nu opera în acest domeniu, ulterior, între MApN și Chelaru ar fi fost încheiat retroactiv un alt contract de închiriere, pentru perioada 14.12.2002 – 01.07.2003, având ca obiect aceeași locuință de serviciu, mai arată anchetatorii.

„Acest contract ar fi fost prelungit succesiv, de patru ori, prin acte adiționale, deși inculpatul Mircea Chelaru nu îndeplinea condițiile legale pentru prelungirea termenelor de închiriere.

La data de 7.06.2007 a fost încheiat între MApN și inculpat contractul de vânzare – cumpărare a locuinței de serviciu, pe care acesta din urmă ar fi vândut-o în cursul anului 2008, pentru suma de 300.000 euro”, se mai menționează în rechizitoriu.

Această cauză a fost disjunsă din dosarul în care au fost trimise în judecată, în septembrie 2013, 11 cadre militare, acuzate de abuz în serviciu în legătură cu achiziționarea, în condiții nelegale, a unor locuințe de serviciu la preț subvenționat. În acest dosar – cunoscut sub numele de „Case pentru generali”-, în 23 martie, fostul ministru al Apărării Corneliu Dobrițoiu a fost condamnat de ICCJ, la un an de închisoare cu suspendare, Francisc Radici a primit o pedeapsă de doi ani, două luni și 20 de zile de închisoare, iar Floarea Șerban și Traian Pigui au fost achitați.