GODPORAȚIA. Cu câți bani a „sponsorizat” Biserica fostul președinte al Consiliului Județean Mehedinți, Adrian Duicu

Publicat: 30 10. 2014, 13:39
Actualizat: 21 04. 2015, 14:08

Cu două luni înainte de a fi arestat într-un dosar de corupție, fostul președinte al Consiliului Județean (CJ) Mehedinți, Adrian Duicu, a alocat, în 5 februarie, din banii publici, 700.000 de lei pentru sprijinul Bisericii. Concret 500.000 de lei au fost distribuiți lucrărilor de la Catedrala ortodoxă din Drobeta Turnu Severin, iar restul pentru reabilitarea a 22 de lăcașuri de cult din județ, relatează adevarul.ro.

„Fiecare părinte din comuna respectivă a venit și a spus «am nevoie de suma asta de bani» și am făcut în așa fel încât 22 de biserici din județul Mehedinți să beneficieze de sumele de bani necesare fie pentru continuarea, fie pentru finalizarea lucrărilor în lăcașele de cult de acolo, din comune”, spunea la acea dată președintele CJ Mehedinți în cadrul ședinței.

Câți bani a „înghițit” însă Catedrala Episcopală din Turnu Severin, a cărei construcție a început în anul 1994, nu este cunoscut.

„Eforturile și resursele (umane, tehnice, materiale s.a.) pe care creștinii ortodocși le-au pus în slujba construcției lăcașurilor de cult nu au fost făcute în dorința de a fi cunoscute opiniei publice, ci în duhul smereniei și filantropiei creștine ce caracterizează Biserica Ortodoxă. Din aceste motive, cuantificarea exactă, valorică, a resurselor implicate în construirea noilor biserici este dificil de realizat, pentru că în aceste cazuri „investiția” este una a eforturilor pe care fiecare credincios și fiecare comunitate în parte le cunoaște”, se arată într-o adresă a Episcopiei Severinului și Strehaiei, solicitată de publicația amintită anterior.

„În ceea ce privește fondurile publice, sprijinul financiar a fost solicitat autorităților publice în conformitate cu prevederile legale în vigoare, având în vedere recunoașterea de către statul român a rolului important al Bisericii Ortodoxe Române în istoria națională și în viața societății românești, precum și necesitatea asigurării accesului la serviciile religioase”, mai precizează sursa citată.