Mai multe OBIECTE ARHEOLOGICE, descoperite pe traseul autostrăzii Sibiu – Nădlac, între care „o piesă superbă, unică în acest areal”

Mai multe obiecte argheologice au fost descoperite pe traseul viitoarei autostrăzi Sibiu – Nădlac, între acestea fiind o replică de mici dimensiuni a unui car de fier, „o piesă superbă, unică în acest areal”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Directorul Muzeului Național Brukenthal din Sibiu, Sabin Luca, a prezentat, miercuri, într-o conferință de presă, o parte din descoperirile arheologice făcute pe traseul viitoarei autostrăzi Sibiu – Nădlac, cercetările, care au durat un an și patru luni, fiind făcute de această instituție.

Cercetările au fost făcute pe 40 de kilometri din traseul viitoarei autostrăzi, pe teritoriul a trei județe: Sibiu, Alba și Hunedoara, echipa fiind compusă din 40 de specialiști din țară, dar și din străinătate.

„Am cercetat nouă situri arheologice pe o distanță de aproximativ 40 de kilometri de autostradă, iar porțiunea descărcată arheologic este de aproximativ cinci kilometri. Înmulțit cu 70 de metri, cât e lățimea autostrăzii, rezultă că sunt unele din cele mai mari cercetări arheologice făcute vreodată în țara aceasta”, a spus Luca, care a prezentat o parte din materialul metalic, descoperit într-un sit la Miercurea Sibiului.

Potrivit acestuia, cea mai importantă descoperire este o replică de mici dimensiuni a unui car de fier, „o piesă superbă, unică în acest areal”.

„Aceasta este o parte din materialul metalic descoperit într-un sit la Miercurea Sibiului, un sit extrem de complex a cărui cercetare se va încheia sâmbătă definitiv. Este important pentru că putem să facem referiri la mitul genezei dacilor și la comportamentul acestora. Am descoperit o așezare care începe în epoca bronzului, iar primul nivel de colonizare care ar avea legătură cu strămoșii noștri este de vreme celtică, între secolele III și II înainte de Hristos și avem o piesă superbă, unică în acest areal, un car din fier care la momentul publicării va fi cert un cap de serie și se va numi Tipul Miercurea Sibiului, pentru că este unic. În zonele celtice consacrate se îngroapă cu carul în mărime naturală, aici s-a preferat într-o groapă să se depună acest obiect extrordinar, unic”, a afirmat Sabin.

Piesa era în 80 de fragmente, restaurarea acesteia, ce a durat trei săptămâni, fiind complicată și din cauza materialului dificil, fierul.

Pe lângă această piesă, s-au mai descoperit fibule, arme, unelte, vârfuri, pinteni, dar și un tezaur de argint, care numără peste 280 de monede grecești și dinari republicani romani, un tezaur „important pentru județul Sibiu”, dar mediu ca număr de piese.

„Un lucru extrem de important prin unicitatea tipului de descoperire, nu prin faptul că există, este cea a acestui tezaur. Astfel de tezaure de argint de această vreme sunt cu sutele (…) dar foarte rar s-au descoperit in situri, de către o echipă de arheologi, majoritatea se fac întâmplător, în urma unor diverse lucrări ale naturii sau ale omului”, a explicat Sabin Luca.

Potrivit acestuia, materialul arheologic descoperit în cele nouă situri, care datează din neoliticul timpuriu până în perioada medievală, va fi restaurat într-un an.

Prima expoziție în care vor fi prezentate o parte din descoperiri va fi organizată în luna mai a anului viitor.