Prima reacție a Guvernului după ce CCR a argumentat că alegerile parlamentare pot fi amânate prin votul Parlamentului: Data de 6 decembrie e încă în vigoare

Publicat: 14 10. 2020, 19:05
Ionel Dancă, șeful Cancelariei Prim-Ministrului (FOTO: Facebook)

Șeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă, a declarat, miercuri, după ședința de Guvern, că data alegerilor parlamentare rămâne 6 decembrie, dat fiind faptul că Hotărârea de Guvern care stabilește calendarul de organizare este în vigoare. Declarația vine încontextul în care CCR a publicat motivarea deciziei prin care a stabilit că legea prin care Parlamentul decide data alegerilor legislative este constituțională.

Judecătorii CCR au publicat, miercuri, motivarea deciziei potrivit căreia Parlamentul are dreptul să stabilească data alegerilor parlamentare.

“Hotărârea de Guvern este în vigoare în momentul de față și tot calendarul aferent organizării alegerilor pentru data de 6 decembrie. Am văzut și noi motivația, așa cum a fost publicată. Urmează să facem o analiză asupra acestui conținut și să decidem care sunt căile de urmat”, a afirmat Ionel Dancă, de la Palatul Victoria, potrivit Digi24.

Curtea Constituțională spune că după promulgarea legii analizate, Hotărârea de Guvern prin care executivul stabilește data alegerilor își încetează efectul

Potrivit motivării, alegerile pot fi amânate cu 3 luni, până în martie, dacă Parlamentul decide în acest sens. De asemenea, CCR spune că odată intrată în vigoare legea (după promulgare), Hotărârea de Guvern prin care executivul stabilește data alegerilor pe 6 decembrie își încetează efectul.

În cuprinsul deciziei, Curtea Constituțională spune că legea criticată este constituțională în raport cu criticile formulate, astfel că după intrarea în vigoare a legii, își încetează de drept efectele Hotărârea de Guvern prin care s-a stabilit pe 6 decembrie data alegerilor parlamentare.

CCR: Codul bunelor practici în materie electorală stabileşte că una dintre modalităţile de evitare a manipulărilor este definirea în Constituţie

„Aşadar, un prim aspect al principiului securităţii juridice în materia electorală îl vizează frecvenţa modificărilor legislative, care determină impredictibilitatea cadrului normativ şi confuzia alegătorilor cu privire la sistemul de scrutin aplicabil. Alternativ, este momentul în care intervin modificările legislative. Cu cât acesta este mai apropiat de data organizării alegerilor, cu atât este mai puternică prezumţia că modificările respective au ca scop crearea unui beneficiu/ avantaj pentru partidul politic care le-a adoptat, fiind dictate de interesele lui iminente, şi pot avea ca rezultat manipularea electoratului. De asemenea, Codul bunelor practici în materie electorală stabileşte că una dintre modalităţile de evitare a manipulărilor este definirea în Constituţie sau într-un text superior legii ordinare a „elementelor celor mai sensibile” – enumerând: sistemul electoral propriu-zis, componenţa comisiilor electorale, circumscripţiile şi regulile de constituire a circumscripţiilor -, pentru restul (normele care reglementează chestiunile de ordin tehnic şi de detaliu) fiind suficient un cadru legal ordinar sau chiar infralegal. Cu alte cuvinte, al doilea aspect al principiului securităţii juridice în materia electorală îl vizează reglementarea elementelor esenţiale ale legii electorale, care trebuie să se bucure de o stabilitate sporită, pe care o poate conferi doar legea constituţională sau legea organică. Aceste elemente sunt identificate în mod expres (sistemul electoral propriu-zis, componenţa comisiilor electorale, circumscripţiile şi regulile de constituire a
circumscripţiilor), ele fiind cele care dau consistenţă drepturilor electorale ale cetăţeanului”, scrie CCR în motivare.

„Prin urmare, Hotărârea Guvernului nr.744/2020 privind stabilirea datei alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.816 din 4 septembrie 2020, deşi emisă cu respectarea legii în vigoare la data respectivă [art.6 alin.(2) din Legea nr.208/2015], îşi încetează de drept efectele în urma intrării în vigoare a legii criticate”, se arată în motivarea CCR.

Cum legea prevede că data alegerilor se fixează cu cel puțin 60 de zile înainte de scrutin, nu mai este posibil ca data alegerilor să rămănâ 6 decembrie în cazul în care legea va intra în vigoare.

Pentru intrarea în vigoare a legii, este nevoie ca ea să fie promulgată de șeful statului și publicată în Monitorul Oficial

Principalele puncte din motivarea deciziei CCR (citește aici integral):