Un fost ministru al Educației critică propunerea Academiei Române pentru a opri „exodul creierelor”: Nu cred că a-i obliga este calea corectă

Publicat: 27 02. 2017, 18:58
Actualizat: 26 03. 2019, 01:58

„Din experiența profesională, academică, am ajuns la convingerea că prin constrângeri, nu poți obține rezultatele dorite. Nu cred că a-i obliga este calea corectă, ci este obligația noastră, mai cu seamă a celor care au responsabilități de decidență să facem în așa fel încît a rămâne în România, a studia în România să constituie o alegere viabilă pentru toți tinerii. Și mă refer nu numai la oportunitatea de a învăța, de a avea o carieră în învățământ, în cercetare, ci mă refer și la progresul general al societății și la atractivitatea acestor locuri de muncă unde ne dorim să avem cei mai valoroși absolvenți ai facultăților”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Sorin Cîmpeanu, fostul ministru al Educației.

Fostul ministru a explicat cât de importante sunt programele internaționale pentru studenți și că o astfel de strategie precum cea propusă de Academia Română ar veni în contradictoriu.

„Toată lumea încurajează programele Erasmus și Erasmus Plus, deci schimburi, studiul în universități din străinătate și strategia Academiei ar intra în contradicție directă cu aceste programe care încurajează mobilitățile internaționale. Trebuie să încurajăm rămânerea în țară a resursei umane valoroase, dar nu prin obligativitate, ci prin creerea unor condiții care să facă din rămânerea în țară o variantă viabilă, atractivă”, a adăugat Sorin Cîmpeanu.

Sorin Cîmpeanu a făcut o comparație cu sistemul de învățământ superior militar, în care absolvenții chiar sunt obligați să rămână în țară după terminarea studiilor, dar ei beneficiază de anumite avantaje.

„Studenții care sunt admiși într-o instituție de învățământ superior militar, își asumă de la bun început faptul că după absolvirea facultății vor trebui să rămână în țară. Acești studenți beneficiază de cazare, masă gratuită și soldă, iar ei beneficiază de repartiție garantată, de un loc de muncă asigurat. Exact asta este marea diferență. În învământul superior civil, în absența acestor avantaje nu cred că este normal să impunem restricții”, a mai spu Cîmpeanu.

Studenții condamnă posibilitatea de a fi obligați să rămână în țară după încheierea facultății.

„Este alegerea ta cu ce vrei să faci în viață, nu trebuie să te oblige nimeni, oricum, avem salariile pe care le avem. Nu suntem de acord, dar ce avem de făcut dacă chiar se aplică lucrul ăsta, dar nu e corect și cred că o să iasă un foarte mare scandal din chestia asta că suntem foarte mulți studenți și nu cred că o să ne convină, dacă suntem noi băieți deștepți să plecăm din țară și să rămânem aici, nu este corect deloc”, a explicat o studentă la Facultatea de Geografie.

„Nu e corect nici pentru colegii noștri de la medicină pentru că ei învață aici 12 ani de zile și nu poți să îi obligi să rămână în țară, încă pe atâta când ar putea să să plece pe un salariu mult mai mare. Locuri de muncă nu sunt, salarii nu sunt, nu știu ce cred ei că o să rezolve dacă ne obligă să rămânem în țară”, a spus un student la Facultatea de Drept.

Academicienii au publicat „Strategia de Dezvoltare a României în următorii 20 de ani”, prin care oferă soluții și pentru exodul abolvenților către Occident.

„Pentru a reduce pierderile de capital uman cu pregătire superioară, prin părăsirea țării, credem că se impune ca orice absolvent de învățământ superior, beneficiar al subvenției de la buget, să fie obligat să lucreze în țară un interval de timp egal cu durata studiilor subvenționate sau să deconteze cheltuielile cu pregătirea profesională”, se arată în „Strategia de Dezvoltare a României în următorii 20 de ani”, publicată de Academia Română.