Varujan Vosganian: Legea defăimării aduce mai multe prejudicii pentru inițiatori, decât efecte reale

Publicat: 11 02. 2016, 15:20
Actualizat: 11 02. 2016, 15:41

Întrebat, joi, într-o conferință de presă susținută la Timișoara, dacă ALDE nu va suferi prejudicii de imagine în contextul scandalului legat de inițierea Legii defăimării și susținerea acesteia de către președintele PSD, Liviu Dragnea, senatorul Varujan Vosganian a răspuns că această lege „va produce mai multe prejudicii de imagine pentru inițiatori, decât efecte reale pentru societate”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„În legătură cu această Lege a defăimării sociale, cred că este vorba mai ales de modul incalificabil în care se califică grupurile sociale, și nu persoanele. În privința asta eu am două opinii. Prima, că s-a mers deja prea departe în această privință și că dezbaterea publică a coborât foarte jos. În al doilea rând, nu sunt convins că acest lucru se poate rezolva printr-o lege, ci mai degrabă prin emanciparea mentalităților și prin educație. De aceea cred că legea aceasta a defăimării va produce mai multe prejudicii de imagine pentru inițiatori, decât efecte reale pentru societate”, a spus Vosganian.

El a afirmat că parlamentarii ALDE vor studia această lege și vor transmite, luni, dacă o vor susține sau nu.

„Noi avem o dezbatere luni pe această chestiune, ea a fost dezbătută în Comisia juridică a Camerei Deputaților și am înțeles că a avut o majoritate consistentă. Va trebui să vedem în ce măsură ea afectează libertățile individuale. Dacă ea își păstrează limitele numai la a sancționa jignirile colective ale grupurilor sociale, atunci cred că o astfel de măsură de igienizare ar putea să fie potrivită”, a spus Vosganian.

Senatorul ALDE a amintit episodul din 2007, când Traian Băsescu a ajuns la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

„Am să vă dau un exemplu ca să vedeți care ar fi fost utilitatea unei astfel de legi, dacă ea ar fi existat. În clipa în care Traian Băsescu i-a spus medicului care i-a salvat viața «sunteți primul armean bun pe care l-am cunoscut», în acea clipă dacă această lege exista nu trebuia să mergem să asistăm la bâlciul de la Comisia pentru Combaterea Discriminării, care a dat un răspuns halucinant, că e destul că a primit o pedeapsă, să nu îi mai dăm încă una. Și atunci președintele României ar fi trebuit să plătească civil pentru o astfel de lege”, a explicat Vosganian.

El a afirmat că „segmentele expuse” ale societății au nevoie de o astfel de lege, în condițiile în care ea nu poate fi interpretată ca o îngrădire a libertății de expresie.

„De aceea, vedeți, sunt situații și situații. Cel mai bine ar fi fost să nu se ajungă la o astfel de lege. Luni o să vă dăm și un răspuns la această întrebare. Dar eu cred că segmentele expuse, segmentele defavorizate, segmentele care prin natura lor au o anumită sensibilitate, trebuie să se bucure de o anumită protecție din parte societății. Și nu cred că o astfel de lege îngrădește libertatea de opinie și libertatea presei. Deci nu mi-aș dori ca o astfel de lege să fie interpretată ca o îngrădire a libertății jurnalismului din România”, a conchis Vosganian.

Deputații din Comisia Juridică și din cea pentru Drepturile Omului au adoptat marțea trecută ”Legea defăimării”, inițiată de liderul PSD, Liviu Dragnea, mărind la propunerea președintelui PSD cuantumul amenzilor până la 100.000 de lei pentru cei care aduc atingere imaginii unui grup sau unei comunități.

Legea inițiată de Liviu Dragnea prevede că în cadrul Consiliului Național pentru Combarerea Discriminării se va înființa Departamentul pentru Promovarea Demnității Umane și Toleranței care va avea rol de prevenire și sancționare a defăimării sociale, definită ca ”fapta sau afirmația prin care o persoană este pusă în situație de inferioritate pe temeiul apartenenței sale la un grup social”.

Deputații juriști au decis ca sancțiunile aplicate de acest Departament să fie cele prevăzute în Ordonanța Guvernului 137/2000, adoptând un amendament depus chiar de Liviu Dragnea.

Deputații PNL au votat împotriva acestei legi, argumentând că reprezintă ”un pumn în gură dat ziariștilor din România”.