Malnutriție acută în rândul copiilor din România. „Sunt familii în care adulții nu vor să muncească pentru hrana copiilor”

Studiul „Bunăstarea copiilor din mediul rural”, prezentat miercuri, arată că mai puțin de o treime dintre familiile cu copii sub cinci ani (28 la sută) reușesc să le asigure trei mese pe zi, suplimentate de gustări, în care se regăsesc alimente diverse care să acopere necesitățile nutriționale specifice vârstei, deși raportul de evaluare a eficienței intervențiilor incluse în programele naționale privind nutriția copiilor sub doi ani indica, în 2010, că o treime din copiii sub un an la nivel național aveau o dietă minim diversificată.

„Autoritățile locale intervievate apreciază că numai sărăcia îi determină pe unii părinți să își priveze copiii de la o alimentație corespunzătoare necesară dezvoltării lor. Ei afirmă că, în limita fondurilor disponibile, încearcă să sprijine cele mai sărace familii din comunitate cu alimente de bază, dar subliniază că sunt și familii în care nici unul din membrii adulți ai familiei nu vor să muncească pentru a-și acoperi necesarul de hrană pentru copii. (…) Dincolo de cazurile dramatice, prezentate în mass-media, cercetarea a constatat că există deficite importante staturo-ponderale și staturale în rândul copiilor cu vârste sub cinci ani, care indică malnutriție acută, în două județe (Cluj și Vaslui), respectiv malnutriție cronică în județul Vaslui și care necesită intervenție imediată”, se arată în studiu.

Cercetarea a fost realizată în mediul rural în județele Cluj, Dolj, Ialomița, Vâlcea și Vaslui, pe un eșantion de 966 de copii cu vârste cuprinse între 0 și 5 ani, cei mici fiind evaluați din perspectiva indicatorilor antropometrici de creștere, respectiv greutate pentru talie (înălțime) și talie (înălțime) pentru vârstă.

„Prevalența greutății mici pentru talie sub -2 SD reflectă o malnutriție acută (instalată recent) ca urmare a unor practici nutriționale incorecte sau a hranei insuficiente sau o stare de boală care determină o nutriție necorespunzătoare a copilului și care poate fi corectată. Copilul nu mai ia în greutate sau începe să piardă din greutate comparativ cu copiii de talia și vârsta lui. Din analiza rezultatelor a reieșit o prevalență a greutății mici pentru talie (ponderea copiilor sub -2 SD) de 5,9 la sută pe eșantionul studiat, cu valori semnificativ mai mari pentru comunitățile rurale din județele Cluj (8,9 la sută) și Vaslui (7,3 la sută)”, se mai menționează în aceeași cercetare.

Prevalența taliei mici pentru vârstă de sub -2 SD este cel mai bun indicator al malnutriției cronice. Copilul cu un deficit nutrițional pe termen lung crește insuficient în înălțime față de copiii de aceeași vârstă. Deficitul este asociat unui aport cronic insuficient de proteine, micronutrienți și energie, practici nutriționale inadecvate și adesea asociate cu sărăcia, care au ca efecte secundare îmbolnăviri sau infecții frecvente. Dacă acest deficit nu se recuperează în primii doi ani de viață, el va avea un impact pe termen lung asupra sănătății, dezvoltării cognitive și a productivității economice a copilului și ulterior a individului.

World Vision precizează că, potrivit UNICEF, prevalența greutății mici pentru talie peste cinci la sută presupune intervenție.
Date mai puțin îngrijorătoare s-au înregistrat în județele Dolj (3,8 la sută), Vâlcea (2,6 la sută) și Ialomița (cinci la sută).