A fost descoperită o posibilă armă eficientă în lupta împotriva cancerului

Potrivit unui studiu publicat în Biophysical Journal, în această săptămână, veninul acestor viespi conține o toxină, denumită MP1, care distruge selectiv tumorile, fără să afecteze celulele sănătoase.

În testele de laborator, cercetătorii au arătat că MP1 inhibă creșterea tumorilor la pacienții diagnosticați cu cancer de prostată și de vezică, ca și răspândirea celulelor bolnave în sânge la pacienții diagnosticați cu leucemie, care erau anterior rezistente la o serie de medicamente.

Toxina interacționează cu lipidele aflate în afara membranelor celulelor canceroase. Apoi, veninul sparge structura membranei protectoare, generând „găuri”, care permit moleculelor ce au un rol critic în supraviețuirea celulei canceroase să se scurgă în afara acesteia.

ULTIMA ORĂ Ministrul Mediului a schimbat Guvernatorul Deltei. Cine este noul şef al Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării

13:16

INCIDENT Zbor de coșmar. Copilotul Cezar Osiceanu a primit o suspendare de 6 luni de la Tarom. Ce s-ar fi întâmplat la bord, de fapt. „Semiconştient eram”

12:56

Potrivit coordonatorului studiului, Joao Neto, medic la Universitatea de stat din Sao Paulo, acele găuri din membrana celulei canceroase au nevoie de doar câteva secunde pentru a se forma, sub acțiunea veninului.

Întrucât celulele sănătoase nu prezintă acele lipide pe învelișul lor exterior (ci pe membrana internă a celulei), se pare că ele nu sunt vizate de toxina din veninul viespilor braziliene.

„Terapiile anticancer ce vizează compoziția de lipide de pe membrana celulară ar genera o clasă complet nouă de medicamente anticancer”, a spus Paul Beales, unul dintre autorii studiului. „Această descoperire ar putea fi utilă pentru a dezvolta o nouă combinație de terapii, în care medicamente multiple sunt folosite simultan pentru a trata cancerul, prin atacarea unor părți diferite ale cancerului, în același timp”, a mai spus acesta.

Deși folosirea veninului viespilor braziliene ca opțiune de tratament reprezintă o posibilitate interesantă, ea rămâne deocamdată doar la nivel teoretic.

Autorii studiului sunt de părere că oamenii de știință vor trebui să efectueze mai multe studii suplimentare înainte de a putea să folosească acest tip de venin pe pacienți umani.