EXPERIENȚĂ. O jurnalistă din Germania a muncit la o fermă, cot la cot cu lucrători români. „Această muncă poate fi făcută doar de către oamenii experimentați din Europa de Est”

Regine Ounas-Kräusel, o jurnalistă din Germania, s-a angajat temporar la o fermă de căpșuni din Fischingen, unde lucrau ca sezonieri mai mulți români și polonezi și mărturisește că această muncă este mult mai grea decât pare și că „doar oamenii experimentați din Europa de Est” o pot face.

Cu sinceritate, jurnalista germană Regine Ounas-Kräusel mărturisește că experiența prin care a trecut a fost una mai mult decât necesară, pentru că,

Direct afectată de restricțiile din timpul pandemiei, jurnalista germană Regine Ounas-Kräusel  s-a angajat ca sezonier la ferma de căpșuri și admite că această activitatea a ajutat-o, banii au fost bineveniți. în contextul în care veniturile i-au scăzut, relatează bzi.ro, care citează publicația Weiler Zeitung.

COMUNICAT Fuste de tulle și rochii de nuntă elegante: cum este redefinită feminitatea modernă

14:12

ECONOMIE Cât costă un kilogram de carne de miel în piețele din Iași. Diferențele sunt mari între producătorii locali și supermarketuri

14:08

„Cu toate că fac jogging și gimnastică, munca la câmp este grea”

Regine spune că prima zi de lucru la fermă a fost pe 23 aprilie, iar la început i-a fost foarte dificil să se adapteze. E a povestit cum a cunoscut lucrătorii veniți din România la fermă.

„Munca cu un grup colorat de oameni este mai distractivă. Sunt și germani aici, dar cei mai mulţi muncitori sunt din România și Polonia… Ajung la lucru la ora 7:00, dar Cristina Tatarici și colegii ei din România au ajuns deja de la 6:00. Un «Bună dimineața» prietenos, un scurt «Ce faci?», apoi o întreb unde ar trebui să muncesc azi. Cristina coordonează. Este prietenoasă, chiar dacă la început era sceptică”, a povestit jurnalista – fost lucrător sezonier pentru Weiler Zeitung.

Ea admite că, deși este o persoană obișnuită cu activitățile fizice, munca în agricultură a solicitat-o și că e nevoie de oameni cu expreienți ca să o facă. „Am lucrat alternativ: când în picioare, când în genunchi. Cu toate că fac jogging și gimnastică, munca la câmp este grea. Recunosc că această muncă poate fi făcută doar de către oamenii experimentați din Europa de Est“, a spus Regine.

Potrivit sursei citate, ferma Weingartenhof din Fischingen angajează, în mod normal, 18-20 de muncitori sezonieri din Europa de Est, iar în acest sezon a adus cel puțin opt lucrători din România.

„Majoritatea femeilor și bărbaților români vorbesc cu greu limba germană… O femeie mi-a dat un măr în timpul pauzei și am aflat cum se spune mulțumesc în limba română”, a povestit jurnalista germană.

Pe de altă parte, Regina spune că în ciuda barierelor lingvistice, a aflat destul de multe despre viața celor veniți la muncă în țara ei, care le oferă salarii mai motivante. „Despre Cristina știu, de exemplu, că locuiește în orașul Brașov și vine aici de 14 ani. O altă femeie îşi lasă copilul cu bunicii, în timp ce ea lucrează în Germania. În România se găsește de lucru, dar salariile sunt mici, mi-a mai spus un român”.

Fermierii germani au reușit să atragă forță de muncă din România în perioada pandemiei, dar mulți au fost expuși dificultăților financiare în care au ajus patronii.

Recent, o fermă din Hoyerhagen, Germania, unde lucrează circa 150 de români, a intrat în insolvenţă. Atât proprietarul acesteia, cât şi administratorul pentru insolvenţă au precizat că situaţia în cauză nu va afecta plata salariilor lucrătorilor de acolo, a anunţat MAE.

O altă fermă, unde erau angajați români și care a intrat în insolvență, este în Bornheim, acolo unde ministrul român al Muncii, Violeta Alexandru, a mers în vizită recent pentru a discuta cu ei și a le afla nemulțumirile. În urma discuțiilor, administratorul judiciar al fermei s-a angajat să plătească lucrătorilor toate sumele restante.