Liberalismul fără fond al premierului Cîțu

”Niciodată de la Revoluție încoace nu s-a vorbit mai mult despre reforme și nu s-au făcut mai puține reforme ca în anul 2021. Și putem să vorbim despre tot anul, deși suntem doar la jumătatea lui, fiindcă ce va urma este previzibil. O perioadă am sperat că premierul Cițu, aflat în campanie pentru președinția PNL, va fi motivat să întreprindă „ceva” tocmai în scop demonstrativ, pentru a da conținut reformismului afișat. Cu fiecare zi care trece capăt însă convingerea că am fost naiv: nici măcar acum, când (credeam eu) are un interes nemijlocit în a-și demonstra maturitatea politică și administrativă, nu se întâmplă mai nimic bun, poate tocmai din cauza, nu în ciuda, campaniei electorale.

Iar anul 2021 este – sau era – crucial. Primul an al unei noi guvernări este, teoretic, cel mai propice an pentru schimbări. După alegerile generale și numirea în funcție orice guvern se se află pe o culme a încrederii cetățenilor, iar așteptările acestora sunt mari. Oamenii au mers la vot cu un scop, pentru a obține ceva, pentru că au crezut angajamentele politice. Așteaptă rezultate. În primul an după alegeri guvernul este stimulat la maxim să livreze aceste rezultate. În dorința de schimbare cetățenii sunt dispuși să accepte sacrificii, deci costul reformelor este acceptat de societate.

FOTO O mașină a ajuns în râul Dâmbovița, aproape de miezul nopții. Șoferul și pasagerul au reușit să iasă singuri din autoturism

10:01

ULTIMA ORĂ Inflația României face un nou salt și ajunge la 6,6% în septembrie 2026. Unde s-au înregistrat cele mai mari creșteri de prețuri

09:56

Pe măsură ce trece timpul încrederea în guverne se erodează, în general, iar reformele devin mai greu de întreprins. Odată pierdută fereastra de oportunitate, odată ce la orizont mijesc zorii următoarelor alegeri, guvernele sunt din ce în ce mai puțin înclinate spre reforme, din ce în ce mai temătoare să își asume riscuri, din ce în ce mai tentate să cadă în capcana demagogiei. Așa s-a întâmplat și pe finalul precedentului ciclu electoral (guvern PSD), când salariile și pensiile au fost iarăși crescute din pix, așa s-a întâmplat și înainte de alegerile din 2008 (guvern PNL-UDMR), când cheltuielile statului au explodat.

Așa că guvernul Cîțu va comite, probabil, o ratare monumentală, risipind cel mai propice an pentru reformele atât de necesare României.

Nu ducem lipsă de promisiuni. Hai să trecem cu vederea închipuirile „fantastice” proiectate câteodată de la Palatul Victoria, precum intenția de a fabrica vaccin în România (“Am discutat cu Comisia Europeană posibilitatea de a produce vaccin la Institutul Cantacuzino”, anunța la un moment dat premierul). Hai să ne uităm la inițiative care, măcar aparent, sunt mai puțin fanteziste, precum schimbările trâmbițate în ceea ce privește administrația publică în general, administarea companiilor de stat în particular. Florin Cîțu nu duce lipsă de viziuni, a lansat o sumedenie de teze:

• “Sporurile din sectorul public vor fi reașezate”. Ați mai auzit ceva? Știți ca guvernul să gândească ceva concret în direcția asta? Dincolo de faptul că în administrația publică nu s-au efectuat nici concedieri nici tăieri de sporuri, ați văzut guvernul concentrat să prezinte un proiect concret?
• “Directorii și secretarii din ministere vor fi numiți prin mandat, pe o durată de 3 ani, urmând să fie reevaluați”. Ați mai auzit ceva? Nu zic că ideea este bună sau rea, nu zic că ar duce sau nu la o schimbare autentică față de ce avem acum, însă întreb: lucrează cineva la inițiativa asta?
• “Numărului de membri în organele de conducere a companiilor de stat va fi redus”. Ați mai auzit ceva? Putem să ne facem că nu vedem că, imediat după anunțarea acestei idei, premierul a procedat exact invers, mărind numărul membrilor Consiliului de Administrație al CNAS. Poate a fost un accident, o excepție care să confirme regula. Dar ați mai auzit ceva despre regulă?
• “Vom face un audit la companiile de stat, ca să le eficientizăm”. Când, domnule? Măcar au fost numiți în funcții oameni mai competenți care să conducă aceste companii? Dacă ne uităm la Transelectrica, aflată în curtea SGG, adică în subordinea premierului, vedem că guvernul vâslește în direcția opusă reformelor promise, promovând persoane cu studii la prestigioasele universități Spiru Haret și Bioterra.

Ce spuneam la început? Nicicând nu s-a vorbit mai mult despre reforme, nicicând nu s-au făcut mai puține reforme. Nu cred că asta este o marcă a liberalismului – decât poate dacă premierul Cîțu încurcă termenii și are în minte “liberalismul” american, de stânga, nu cel european.

Consecința acestei maniere de a guverna, urmările acestei competiții în lozinci fără fond va fi compromiterea liberalismului. Oamenii nu au votat ca să primească vorbe. Oamenii au votat pentru un stat mai modern și mai suplu, pentru oameni competenți și serioși, au votat pentru a trăi respectabil. Ce s-a întâmplat până acum îi va descuraja profund să mai iasă la vot data viitoare. Efectul unei guvernări copilărești va sufla în pânze PSD și mișcărilor extremiste. Doamne-ferește să vină criza pe care o prezic numeroși economiști: ne va găsi într-o poziție bugetară super-proastă și cu perspectiva cuceririi puterii politice de către demagogi. Cea mai rea din lumile posibile capătă contur amenințător în România”.

Profesor universitar Bogdan Glăvan, Director al Fondului Român de Contragarantare