Dmitri Peskov: ”Rusia nu recunoaşte autoritatea Curţii Penale Internaţionale. Nu există posibilitatea ca Putin să fie judecat pentru crime de război”

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că președintele Vladimir Putin nu poate fi judecat de un tribunal internațional pentru crime de război. 

Mai mult, Peskov a reamintit faptul că Rusia nu recunoaște autoritatea  Curții Penale Internaționale (CPI) de la Haga, iar președintele Federației Ruse nu este ”preocupat” de un astfel de subiect.

”Putin nu este preocupat de această problemă”, a declarat Dmitri Peskov pentru Sky News, spunând și că atrocitățile descoperite în Ucraina nu pot fi plasate pe umerii soldaților ruși, totul fiind ”fals” din acest punct de vedere.  Potrivit lui Peskov, ”Ucraina este un «centru anti-rus» din 2014, când Rusia a anexat Crimeea”.

CONTROVERSĂ Fănel Bogos spune ce a vorbit cu Ilie Bolojon, în biroul de la Palatul Victoria. Numele premierului demis apare în scandalul de corupție

10:05

VIDEO Ion Cristoiu: O capodoperă de imbecilitate politică – Scrisoarea liderilor PPE și Renew Europe

10:02

”Respingem acuzația că armata rusă are vreo legătură cu aceste atrocităţi, cu aceste cadavre care au fost expuse pe străzile din Bucha. Toată situaţia din Bucea nu este decât o farsă bine înscenată. Corpurile neînsufleţite pe care le-am văzut acolo, toate acele cadavre nu sunt victime ale trupelor ruse”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

”Armata noastră face tot posibilul pentru a pune capăt acestei operaţiuni (n.red. – ”operațiune militară specială”, sintagma agreată de Kremlin și utilizată pentru a se evita termenul ”război”). Sperăm ca în zilele următoare, în viitorul apropiat, această operaţiune să-şi poată îndeplini obiectivele sau să se încheie pe calea negocierilor dintre delegaţiile rusă şi ucraineană”

Dmitri Peskov

Ucraina a semnat o declaraţie prin care acordă CPI jurisdicţia asupra presupuselor crime grave comise pe teritoriul său

Rusia şi Ucraina nu sunt membre ale Curții Penale Internaționale (CPI), iar Moscova nu recunoaşte curtea, care a fost înfiinţată în 1997 şi deschisă la Haga în 2002.

Însă – cu toate că nu este membră a Curţii Penale Internaționale – Ucraina a semnat, în anul 2014 (n.red. – anul în care Fderația Rusă a anexat Peninsula Crimeea) o declaraţie prin care acordă instanţei jurisdicţia asupra presupuselor crime grave comise pe teritoriul său începând din 2014, indiferent de naţionalitatea autorilor.

Curtea Penală internațională are 123 de state membre și urmăreşte în justiţie persoanele responsabile de cele mai grave atrocităţi, atunci când o ţară nu poate sau nu doreşte să facă acest lucru. Curtea de la Haga a fost înfiinţată la sfârșitul celui De-al Doilea Război Mondial, tocmai pentru a rezolva disputele dintre statele membre ONU.

Curtea Penală Internațională are două competențe: materială și personală. Competența materială presupune posibilitatea CPI de ”a judeca  și  pedepsi  persoanele  fizice  vinovate  de  comiterea unor infracțiuni deosebit de  grave, care aduc atingere intereselor de ansamblu ale comunității internaționale”, respectiv:

• Crima  de  genocid
• Crime contra umanității
• Crimele de război

Citește și: 

• Fostul comandant al trupelor SUA în Europa: ”NATO trebuie să-i distrugă acum pe ruși. Trebuie să le rupem spatele!”
• Bogdan Aurescu, despre noul concept strategic NATO: ”Să menţioneze explicit că Rusia este principala ameninţare a securităţii Alianţei”
• Ucraina îndreaptă un deget acuzator către Ungaria: ”Încurajează Moscova să comită noi crime”
• Expert al Centrului de Analiză Europeană: ”Putin recreează încet, dar sigur, sistemul totalitar sovietic, interzice orice disidență și înăbușă accesul la informații libere”
• Primarul din Mariupol: „Au transformat întregul oraș într-un lagăr al morții. Acesta este noul Auschwitz”