ANALIZĂ | Specialiștii demontează obiecțiile USR la legea avertizorilor de integritate: ”Ce își doresc cei de la USR? Să aducă turnătorii?”

Legea avertizorilor de integritate, absolut necesară pentru deblocarea banilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a fost adoptată de Camera Deputaților în 29 iunie, România fiind obligată să transpună în practică Directiva UE din 2021.

Această lege a fost votată în Camera Deputaților cu 216 voturi ”pentru” (PSD, PNL, UDMR, AUR și minorități) din cele 280 valabil exprimate. Numai că 55 de deputați au fost împotrivă (USR și 13 neafiliați), iar 8 s-au abținut. Cu toate că România riscă să intre în procedura de infringement tocmai pentru că se prelungise transpunerea directivei, Uniunea Salvați România (USR) a încercat să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la anumite paragrafe, ceea ce ar fi întârziat și mai mult clarificarea situației.

Obiecțiile USR vs. opinia specialiștilor

Astfel, USR a obiectat față de eliminarea din lege a ”prezumției bunei credințe a avertizorului”, dar specialiștii contactați de Gândul spun că ”principiile nu erau capitol distinct în textul Directivei”. Mai mult, ”din forma Senatului a fost eliminat articolul referitor la buna credință prezumată. (Art. 4, lit. f) din forma Senatului)”

CONTROVERSĂ Meta, acuzată că a folosit inteligența artificială pentru a concedia angajați cu probleme medicale

13:41

ACTUALITATE Cine are de câștigat din declarația controversată a ambasadorului german în Republica Moldova? Ștefan Popescu explică contextul declarației

13:40

De asemenea, reprezentanții USR au avut obiecții referitoare la prevederea conform căreia ”raportările avertizorilor trebuie distruse obligatoriu după doi ani”.

Dar ”Directiva nu dă un termen precis în acest sens”, afirmă specialiștii.

Iată ce precizează Articolul 18, alin. 1 din Directivă:  ”Evidenţa raportărilor: (1) Statele membre se asigură că entităţile juridice din sectorul privat și din sectorul public și autorităţile competente păstrează evidenţa tuturor raportărilor primite, cu respectarea cerinţelor privind confidenţialitatea prevăzute la articolul 16. Raportările nu se păstrează pentru o perioadă mai lungă decât este necesar și proporţional pentru respectarea cerinţelor impuse prin prezenta directivă sau altor cerinţe impuse prin dreptul Uniunii sau dreptul intern.”

De asemenea, trebuie precizat și că ”în textul Senatului erau 5 ani, în textul Camerei au devenit 2 ani. Totodată, s-a adăugat că «După expirarea perioadei de păstrare de 2 ani, acestea se distrug, indiferent de suportul pe care sunt păstrate»”.

O altă obiecție a USR este cea referitoare la prevederea potrivit căreia ”avertizorii au dreptul de a divulga public informațiile privind încălcarea legii doar după trei luni  și doar dacă au raportat intern în prealabil.

În lege a fost introdus Art 19, alin 2, precizarea fiind: ”În termen de minimum 3 luni de la data raportării interne sau externe”.

”Directiva nu prevede un termen pentru divulgările publice”, punctează specialiștii contactați de Gândul.

Mecanismul de raportare intern, raportarea anonimă și amenzile pentru cei care persecută avertizorii

O altă obiecție USR – ”mecanismul de raportare intern a devenit inaplicabil la nivelul localităților mici”. Este vorba despre localitățile sub 10.000 locuitori, însă – spun specialiștii –  Directiva precizează, la art. 8, alin.9, următoarele:

”Alineatul (1) se aplică tuturor entităţilor juridice din sectorul public, inclusiv entităţilor deţinute sau controlate de astfel de entităţi. Statele membre pot excepta de la obligaţia menţionată la alineatul (1) municipalităţile cu mai puţin de 10.000 de locuitori sau cu mai puţin de 50 de lucrători ori alte entităţi menţionate în primul paragraf din prezentul alineat cu mai puţin de 50 de lucrători.”

USR nu a fost de acord nici cu faptul că din Legea avertizorilor de integritate a fost eliminată ”raportarea anonimă”.

Numai că, prin amendamentul depus, ”reclamațiile vor trebui să conțină neapărat numele și datele de contact ale acestuia, fiind eliminat paragraful din lege care menționa faptul că vor fi analizate și cele care nu conțin aceste date, dar care conțin suficiente informații privind încălcarea legii, dar art 6 alin 2 din directiva spune: „(2) Fără a aduce atingere obligaţiilor existente de a furniza raportări anonime în temeiul dreptului Uniunii, prezenta directivă nu afectează competenţa statelor membre de a decide dacă entităţile juridice din sectorul privat sau din sectorul public și autorităţile competente sunt obligate să accepte raportări anonime privind încălcări și să întreprindă acţiuni subsecvente acestora.”

În același timp, USR acuză și că ”au fost reduse amenzile pentru cei care îi persecută pe avertizori”, numai că specialiștii contrazic această afirmație: ”Acestea nu s-au redus, au rămas în forma Senatului”.

Obiecțiile ridicate de o „parte” a societății civile nu au rezistat analizei

La rândul lor, o ”parte” a societății civile are obiecții în ceea ce privește forma în care a fost adoptată legea avertizorilor de integritate în Camera Deputaților și, la fel ca și în cazul obiecțiilor USR, specialiștii contactați de Gândul au ”contraatacat”.

1. Exceptarea de la obligațiile privind realizarea de canale interne de raportare a firmelor care desfășoară activități în domenii–cheie, dar au mai puțin de 50 de angajați.

Directiva spune că  statele membre pot impune entităților juridice din sectorul privat cu mai puțin de 50 de lucrători să instituie canale și proceduri interne de raportare.

”Dar mai este o precizare in  directivă: (3) Alineatul (1) se aplică entităţilor juridice din sectorul privat care au cel puţin 50 de lucrători. (4) Pragul prevăzut la alineatul (3) nu se aplică entităţilor care se încadrează în domeniul de aplicare al actelor Uniunii menţionate în partea I.B și în partea II din anexă. Este de analizat între cele două prevederi din Directiva pot impune/ nu se aplică entităților care se încadrează în domeniul de aplicare al actelor Uniunii menționate în partea I.B și în partea II din anexă”, spun specialiștii.

2. Eliminarea protecției avertizorului față de răspunderea pentru încălcarea confidențialității. Ca urmare, spun reprezentanții societății civile, ”avertizorul poate fi hărțuit la locul de muncă pentru că a încălcat confidențialitatea”.

Răspunsul specialiștilor este NU, și asta pentru există Art. 8 din lege, acesta oferind protecție.

(1) Persoana desemnată să soluţioneze raportarea are obligaţia de a nu dezvălui identitatea avertizorului în interes public şi nici informaţiile care ar permite identificarea directă sau indirectă a acestuia, cu excepţia situaţiei în care are consimţământul expres al acestuia. Exista si exceptii, dar acestea sunt prevăzute și în Directivă.

3. Introducerea unei condiționalități a raportării: încălcările legii raportate să fie adevărate și necesare la momentul raportării. ”Prin această formulare vagă se descurajează avertizarea și se deschide posibilitatea ca avertizorii să fie hărțuiți în instanță. De asemenea, dacă o încălcare a legii este adevărată, prin urmare, ea trebuie să fie și necesar de semnalat”, acuză reprezentanții societății civile.

Specialiștii care au analizat această obiecție au transmis că s-a introdus ”și raportarea este necesară”, autorii amendamentului considerând că este în corelare cu art. 21 alin 2 din Directivă:

”Cu condiţia să fi avut motive întemeiate să creadă că raportarea sau divulgarea publică unor astfel de informații a fost necesară pentru dezvăluirea unei încălcări în temeiul prezentei directive”.

4. Răspunderea în instanță a avertizorului pentru încălcarea dreptului la imagine, a drepturilor de autor, a secretului profesional, a normelor de protecție a datelor și a secretelor comerciale, care s-ar putea petrece atunci când face o raportare – o altă obiecție ridicată de societatea civilă.

”Această forma de protecție din art 21, alin. 7 din Directivă nu se regăsește și în lege. Era în amendamentele USR”, spun specialiștii contactați de Gândul..

5. Eliminarea posibilității ca instanța să dispună prin ordonanță președințială, chiar dacă nu există o judecată pe fond, suspendarea represaliilor asupra avertizorilor – altă obiecție a societății civile.

Potrivit specialiștilor, ”aceasta posibilitate există în continuare, a se vedea art. 23, alin 3”.

6. Eliminarea obligației de publicare în presă, de către instituțiile care au abuzat avertizorii, pe propria cheltuială, a unui extras din hotărârea prin care a fost constatată dispunerea în mod nelegal a represaliilor împotriva avertizorilor – aceasta este o altă obiecție ridicată de reprezentanții societății civile.

”Totuși, specialiștii contrazic această acuzație, spunând că prevederea ”se regăsește in continuare în textul legii – Art 23 alin 6”.

7. O ultimă obiecție ridicată de societatea civilă este referitoare la ”Eliminarea obligației de a invita presa și un reprezentant al sindicatului sau al asociației profesionale ori un reprezentant al salariaților la Comisia de disciplină atunci când este judecat un avertizor de integritate”.

La fel ca și în cazul precedent, specialiștii contactați de Gândul spun că obiecția nu are fundament, fiindcă ”această prevedere există în continuare – art 26 din Lege”, și se întreabă care sunt, de fapt, jocurile pe care USR și așa-zisa ”parte” a societății civile le fac și în folosul cui: ”În realitate, ce își doresc cei de la USR? Să aducă turnătorii?”