Cum ar putea fi împiedicate multinaționalele să-și mai EXTERNALIZEZE profiturile. Economist: Unele cheltuieli din afara țării n-ar fi justificate

De-a lungul anilor, în vremuri economice tulburi, politicienii de la vârful statului caută soluții rapide și magice pentru a spori vistieria țării. Periodic, în momente de criză, e pusă pe masă și livrată în spațiul public măsura de impozitare a multinaționalelor, în diferite forme. Fie că sunt de la PSD, fie că sunt de la PNL, ideile converg: interzicerea externalizării profitului pentru marile companii.

Potrivit surselor Gândul, social-democrații merg la discuțiile pe pachetul doi cu partenerii de coaliție cu următoarea propunere:

• Blocarea înstrăinării profiturilor în cazul corporațiilor multinaționale – astfel, cheltuielile cu serviciile de consultanță, management și administrative externe prestate de persoane nerezidente și intragrup transfrontaliere în România devin nedeductibile.

LIVE 🚨 Europa, Asia, Africa și Australia au intrat în anul 2026: artificii pe glob, emoții fără granițe. Imaginile magiei Anului Nou, pe Gândul

01:26

CONTROVERSĂ Ultima zi anului 2025 a adus o numire controversată la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București

00:51

Și PNL a avut o propunere asemănătoare:

• Un proiect de lege din 2023, inițiat de 5 liberali printre care actualul ministru de Finanțe, Alexandru Nazare, și șeful Comisiei de Buget-Finanțe, Bogdan Huțucă, prevedea că multinaționalele ar putea să-și piardă opțiunea de a-și deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanță, asistență.

Concret, liberalii propuneau în proiect modificarea art. 25 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal și care ar putea bloca multinaționalele să exporte profitul realizat în România.

„Cheltuielile cu serviciile de management, consultanță, asistență sau alte servicii, prestate de o persoană afiliată nerezidentă în România nu vor mai putea fi deduse, iar companiile care vor continua să facă acest lucru vor fi amendate cu o sumă egală cu dublul valorii cheltuielii deduse. Pentru descurajarea deducerii disimulate a unor astfel de cheltuieli sub o altă formă, neconformarea la regulile fiscale, diminuarea bazei impozabile se sancționează cu o amendă egală cu cheltuielile deduse printr-o tranzacție artificială”, susțin inițiatorii legii în proiect.

Vezi expunerea de motive – AICI

Proiectul de lege a fost depus la Senat pe 18 octombrie 2023, fiind prima cameră sesizată. El a fost adoptat de Senat pe 18 decembrie 2023, însă a rămas blocat la Camera Deputaților de atunci și până în prezent, potrivit portalului de urmărire a traseului legislativ din Parlament.

Mecanismul din spatele optimizărilor fiscale

Externalizarea profiturilor de către multinaționale din România se face în principal prin așa-numitele mecanisme de optimizare fiscală, în special transferul profiturilor în țări cu fiscalitate redusă sau cu legislație mai permisivă. Aceste practici sunt legale în multe cazuri, dar pot deveni abuzive sau chiar ilegale dacă încalcă principiul „prețului de transfer”.

Poate cea mai cunoscută metodă prin care companiile fentează statul este cea privind prețurile de transfer. Astfel, multinaționale vând bunuri sau servicii între entități afiliate din diferite țări. De exemplu, o firmă din România plătește sume mari către firma-mamă din Olanda pentru „consulting” sau „licențe software”. Dacă aceste prețuri nu sunt aliniate cu cele de piață, se consideră că profitul a fost artificial redus în România și mutat în alt stat cu impozitare mai mică.

O altă metodă utilizată este cea prin plăți excesive pentru servicii efectuate de firme subsidiare ale aceleași companii. Consultanță, management, marketing sau alte servicii facturate de către compania-mamă sau firme-soră. Aceste plăți pot fi greu de verificat și uneori acoperă doar transferuri mascate de profit.

O altă tehnică de optimizare fiscală este cea prin împrumuturi intragrup. De exemplu, o filială din România primește împrumuturi de la entități afiliate cu dobânzi mari, ceea ce reduce baza impozabilă în România.

 Ce spune legislația românească

Art. 11 din Codul Fiscal permite autorităților fiscale să recalifice tranzacțiile între părți afiliate dacă acestea nu reflectă condițiile pieței.

„Metoda preţului de revânzare, prin care preţul de piaţă se stabileşte pe baza preţului de revânzare al bunului sau serviciului vândut unei persoane independente, diminuat cu cheltuiala cu vânzarea, alte cheltuieli ale contribuabilului şi o marjă de profit”, se arată în lege.

Firmele mari (cu cifra de afaceri peste 50 milioane lei sau tranzacții intragrup de peste 200.000 – 350.000 euro) trebuie să întocmească un dosar al prețurilor de transfer. ANAF poate solicita acest dosar în cadrul inspecțiilor fiscale, iar lipsa sau nerespectarea principiilor poate duce la sancțiuni și impunerea de sume suplimentare.

Propunere în pachetul 2: blocarea înstrăinării profiturilor marilor companii

Surse guvernamentale spun că blocarea înstrăinării profiturilor în cazul corporațiilor multinaționale  este o soluție luată în calcul de executiv.

Concret, din datele analizate, reiese că undeva la 1.500 de companii au o cifră de afaceri totală de 250 de miliarde de euro și ale căror cheltuieli administrative sunt însumate la 70 de miliarde de euro. Aproximativ 40 de miliarde de euro din cele 70 sunt cheltuieli făcute în afara României, spun sursele Gândul.

Măsura are ca scop stoparea tehnicilor de optimizare fiscală prin diminuarea bazei impozabile, dar și încurajarea cheltuielilor administrative în țară, în detrimentul celor externe, adaugă sursele citate.

Ce spun economiștii

Consultantul financiar Valentin Ionescu spune pentru Gândul că unele dintre cheltuielile făcute în exterior de marile companii sunt „nejustificabile”, dar atrage atenția că „nu există o bază legală” privind o asemenea măsură.

„Sunt niște cheltuieli făcute în exterior, care, în esență, hai să spunem că unele dintre ele n-ar fi justificate, dar nu le poți bloca. N-ai nicio bază legală să le blochezi. Adică măsura în sine ar da o notă foarte proastă guvernului să ia o asemenea măsură marilor firme. Și așa avem un cadru fiscal destul de restrictiv. Deci lucrurile astea, de regulă, se fac ca să mai disipeze din profit”, susține Valentin Ionescu.

„Este o gogoriță financiară”

Analistul economic Adrian Negrescu ne-a precizat că „toate marile companii care au filiale în mai multe țări încearcă să-și optimizeze costurile, folosindu-se de forța de muncă, de abilitățile și de facilitățile fiscale oferite de fiecare țară în parte”.

„Această inițiativă pare desprinsă dintr-o telenovelă de tip Don Quijote luptă cu morile evaziunii. Este o gogoriță financiară, pentru că nu ține cont de realitățile economice și de modul în care funcționează companiile la nivel internațional.

Să vii tu în România și să impui ca toate cheltuielile legate de marketing, de consultanță și de alte tipuri de cheltuieli din cadrul grupului să fie taxate exclusiv în țara ta, e o dovadă de infantilism economic”, susține Adrian Negrescu.

Decizia, în pixul lui Ilie Bolojan

Indiferent de argumente, decizia este una politică. Rămâne de văzut dacă propunerea PSD va depăși stadiul de coregrafie politică și îl va clinti pe premierul Bolojan, care a spus deja un „nu” răspicat pe tema multinaționalelor. (citește mai multe AICI)

Foto colaj: Shutterstock

AUTORUL RECOMANDĂ:

Propunerile PSD în pachetul 2. Blocarea înstrăinării profiturilor multinaționalelor, suprataxarea marilor AVERI și modificarea legii insolvenței

Ședința coaliției s-a terminat. SURSE – Bolojan pare că face un pas în spate în scandalul Anghel Saligny. Declarații Grindeanu, la 13

Ilie Bolojan promite că va ține cont de propunerile PSD în pachetul 2 fiscal: „Voi căuta să fac ca această COALIȚIE să funcționeze”