Guvernul poate dispune cum vrea de FONDUL de REZERVĂ. CCR a respins sesizarea USR şi Forţa Dreptei

USR şi partidul Forţa Dreptei au atacat la Curtea Constituțională legea care aproba ca, în anul 2023, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului puteau fi alocate, pe bază de hotărâri, sume pentru finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ordonatorilor principali de credite. CCR a respins miercuri sesizarea, în consecință, Guvernul va putea folosii aceste fonduri cum vrea și pe viitor.

Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată sesizarea formulată de către USR şi partidul Forţa Dreptei la legea care aprobă că, în anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a acestei OUG, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pot fi alocate, pe bază de hotărâri ale Guvernului, sume pentru finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ordonatorilor principali de credite.

SPORT Prima plecare importantă din lotul lui Costel Gâlcă! A lăsat Rapidul pentru prima ligă helvetă

18:32

SPORT Gigi Becali îi transmite un mesaj IMPORTANT lui Mihai Rotaru: „Eu zic să nu facă”

18:22

Motivația Curții Costituționale

În esenţă, Curtea a reţinut că nu sunt încălcate prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie, întrucât justificarea urgenţei reglementării a fost făcută în preambulul ordonanţei de urgenţă criticate, iar Guvernul este cel care conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent pentru a gestiona resursele şi obligaţiile bugetare, precum şi riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung, precum şi predictibilitatea politicii fiscal-bugetare pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice. Aprecierea oportunităţii adoptării unei ordonanţe de urgenţă, sub aspectul deciziei legiferării, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat, care poate fi cenzurat doar pe calea controlului parlamentar.

Aşadar, doar Parlamentul poate decide soarta actului normativ al Guvernului, adoptând o lege de aprobare sau de respingere, forul legislativ având competenţa de a cenzura ordonanţa de urgenţă a Guvernului, atât sub aspectul legalităţii, cât şi al oportunităţii, arată comunicatul de presă al CCR.

Două tipuri de finanțare

Totodată, Curtea a reţinut că „nu sunt încălcate nici dispoziţiile art. 135 şi ale art. 137 din Legea fundamentală, întrucât legiuitorul a instituit două tipuri diferite de finanţări aflate la dispoziţia Guvernului, cu destinaţii diferite. Astfel, Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului se repartizează pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar [art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, în vreme ce Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului este cel care se repartizează pentru finanţarea unor acţiuni urgente în vederea înlăturării efectelor unor calamităţi naturale şi sprijinirii persoanelor fizice sinistrate [art. 30 alin. (4) din Legea nr. 500/2002]”, mai indică sursa citată.

Parlamentul trebuie să aprobe ordonanțele

Nici Constituţia şi nici jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional nu impun Guvernului să aleagă între accesarea sumelor aflate în Fondul de rezervă bugetară şi rectificarea bugetară, esenţial fiind ca măsura să fie adoptată de Guvern prin proiecte de lege sau prin acte normative cu putere de lege, supuse ulterior analizei Parlamentului, care se va pronunţa în sensul aprobării sau respingerii iniţiativei legislative ori a ordonanţei, după caz, controlând, astfel, actul normativ al Guvernului din perspectiva oportunităţii intenţiei/actului de legiferare, mai argumentează CCR.

Alegerea uneia sau alteia dintre cele două surse de finanţare aflate la dispoziţia Guvernului este o problemă exclusiv de oportunitate politică, ce priveşte, în esenţă, relaţiile dintre Parlament şi Guvern.

Sesizarea USR şi Forţa Dreptei

Parlamentarii USR şi Forţa Dreptei au sesizat CCR acest act normativ. Cele două partide susţin că prin această lege „majoritatea PSD-PNL din Parlament i-a dat voie premierului Marcel Ciolacu să aloce discreţionar, cu încălcarea legilor României, tot mai multe miliarde din Fondul de Rezervă al Guvernului, „fond care ar trebui să fie destinat doar cheltuielilor urgente sau neprevăzute”.

Liderul USR, Cătălin Drulă îl acuză pe Marcel Ciolacu că „şi-a creat un buget paralel, din care împarte bani când şi cui vrea el”.

Marcel Ciolacu îşi permite, cu aprobarea tacită a preşedintelui-turist de lux, ceea ce nu şi-a permis niciun alt premier în istoria recentă a României: şi-a creat un buget paralel, din care împarte bani când şi cui vrea el. Nu a făcut rectificare bugetară, ca să nu se vadă dimensiunile dezastrului pe care l-a creat în finanţele statului, dar, în schimb, dă bani în fiecare săptămână ba pentru nişte salarii şi pensii speciale pe la diverse ministere, ba pentru servicii, ba chiar şi preşedintelui mereu absent, atacă Drulă.

Faţă de cât au preconizat la începutul anului, au cheltuit din Fondul de Rezervă de peste 15 ori mai mult, depăşind 10 miliarde de lei. Ciolacu trebuie să răspundă pentru asta, nu poate ocoli Parlamentul şi Constituţia după bunul plac, a explicat Cătălin Drulă, potrivit unui comunicat de presă al USR.

El mai spune că „sesizarea depusă de USR şi Forţa Dreptei vizează legea de aprobare a OUG 73/2023, prin care deputaţii PSD-PNL, susţinuţi de cei ai UDMR şi ai minorităţilor naţionale, i-au dat voie lui Marcel Ciolacu, cu derogare de la legile în vigoare, să folosească în 2023 banii din Fondul de rezervă bugetară pentru finanţarea de cheltuieli curente şi de capital”.

Câți bani a scos Ciolacu din rezerve, conform Drulă

Reprezentanţii USR mai spun că „de la începutul anului trecut până acum, prin 58 de hotărâri de Guvern, Ciolacu şi Ciucă au scos din Fondul de rezervă nu mai puţin de 10,8 miliarde de lei. Iniţial, Fondul avea prevăzute doar 680 de milioane de lei”.

Potrivit Opoziţiei, în schimb Guvernul PSD-PNL a deturnat scopul pentru care a fost constituit Fondul de rezervă, respectiv pentru cheltuieli determinate de situaţii neprevăzute sau urgente, cum ar fi dezastrele naturale, accidente sau alte cazuri care reclamă o intervenţie iminentă, inclusiv prin mijloace financiare.

„Instituirea unei astfel de practici în privinţa cheltuirii fondurilor publice, utilizând criterii netransparente şi suspicionate a fi operate pe considerente de natură politică, arată un mod abuziv şi discreţionar de gestionare a bugetului de stat, adică a fondurilor provenite din taxele şi impozitele pentru care fiecare cetăţean este îndreptăţit să cunoască modul în care sunt cheltuiţi banii cu care a contribuit la bugetul public”, arată comunicatul de presă al partidului Forţa Dreptei.

Citiți și: USR, PMP şi Forţa Dreptei anunţă, duminică, lista comună şi programul electoral pentru europarlamentare

Pe ce mizează USR în alegerile europarlamentare. PRIORITĂȚI absolute: „Să trimitem un adevărat preşedinte de Dreapta la Cotroceni!”