Când se va adopta legea femicidului în România. Alina Gorghiu: „Fiecare zi de întârziere e un risc pentru femei și copii”

Se spune că gradul de civilizaţie al unei naţii se vede cel mai bine în modul în care îşi tratează femeile. Statisticile arată că în ultimii 10 ani, aproape 500 de românce au fost ucise de către bărbaţii lor, actuali sau foşti. Numai în 2025, România a numărat de pe margine până la omorul cu numărul 51, iar tendinţele par să fie în creştere.

Fostul ministru al Justiţiei, deputatul Alina Gorghiu, iniţiatoare a unui proiect de lege alături de alte 250 de parlamentari de diferite orientări politice, aşteaptă ca proiectul care incriminează femicidul să fie votat de senatori.

VIDEO Chanchal, un elefant bătrân vopsit în roz, ar fi murit în India după o ședință foto. Evenimentul a incendiat India

20:18

FLASH NEWS Platforma Booking, ținta unui atac cibernetic. Datele a milioane de clienți au ajuns în mâinile hackerilor

20:07

Între timp, aceasta ne-a oferit, în exclusivitate, o explicaţie pentru această criză naţională în care se află România.

„România a ajuns în această criză pentru că, timp de ani de zile, violența domestică și femicidul nu au fost tratate nici de stat, nici de societate ca o prioritate publică. Acest fenomen a fost minimalizat, relativizat și dus în derizoriu, fiind împins constant în zona ideii că «se întâmplă între doi oameni» și că «afectează doar cuplul respectiv».

Mult prea mult timp, violența domestică a fost privită ca o problemă privată, nu ca una de siguranță publică. Această mentalitate a făcut ca semnalele de alarmă să fie ignorate, plângerile să fie tratate superficial, iar intervențiile să fie tardive sau formale. Când statul și societatea transmit, chiar și implicit, că «nu e treaba noastră», agresorii capătă curaj, iar victimele rămân singure. Iar lipsa educației în școală pe tema asta produce monștrii!„

Cum defineşte femicidul fostul ministru al Justiţiei: „Este uciderea unei femei pentru că este femeie”

Potrivit deputatului liberal, „femicidul nu este o crimă întâmplătoare. Este uciderea unei femei pentru că este femeie„.

„De aceea repet de câte ori am ocazia: femicidul nu este o crimă întâmplătoare. Este uciderea unei femei pentru că este femeie, de cele mai multe ori de către un partener sau fost partener, după o perioadă îndelungată de violență, control și amenințări. În aproape toate aceste cazuri au existat semnale clare înainte de crimă.

Cele 445 de femei ucise în ultimii 10 ani și cele peste 70.000 de cazuri de violență domestică raportate anual nu vorbesc despre „alegeri greșite” ale femeilor, ci despre un eșec sistemic: refuzul de a trata violența domestică drept ceea ce este – o problemă publică gravă, previzibilă și prevenibilă”, mai spune Gorghiu, pentru Gândul.

În ceea ce priveşte măsurile concrete pe care statul român le are în vedere pentru prevenirea şi diminuarea fenomenului, Alina Gorghiu spune că măsurile întreprinse până acum au avut o aplicare „adesea formală, fără continuitate și fără monitorizare reală”

„Până de curând, statul român a acționat mai ales după ce tragedia s-a produs, nu înainte. Avem instrumente legale – ordine de protecție, evacuarea agresorului, brățări electronice –, dar aplicarea lor a fost adesea formală, fără continuitate și fără monitorizare reală.

În acest moment, există două direcții legislative complementare care încearcă să schimbe această realitate.

Prima este proiectul de lege privind prevenirea și combaterea femicidului, care recunoaște femicidul ca fenomen distinct, nu ca o „dramă de familie”. Această lege pornește de la ideea că femicidul este rezultatul unei escaladări previzibile a violenței și obligă statul să identifice tiparele de risc, să colecteze date și să intervină înainte de punctul fără întoarcere.

A doua este proiectul de lege L485/2025, deja adoptat de Senat și aflat acum la Camera Deputaților, care întărește concret și imediat protecția victimelor violenței domestice și corectează exact acele vulnerabilități care, de multe ori, au precedat femicidul”, mai spune Alina Gorghiu, pentru Gândul.

Însă, nicio măsură nu va putea să fie aplicată, de nicio autoritate locală, fără sprijinul financiar al Guvernului, cel care elaborează şi aprobă bugetul.

România are deja o strategie națională privind prevenirea și combaterea violenței domestice, elaborată de ANES, pentru perioada 2022–2027, care implică explicit autoritățile locale în prevenție, sprijin pentru victime și raportare.

Această strategie oferă cadrul general, dar până acum aplicarea ei a fost inegală, în funcție de comunitate, mai spune fostul ministru al Justiţiei.

Alina Gorghiu: „Statul trebuie să fie parte din soluţie”

Noua lege a femicidului aduce ca element de noutate faptul că „prevenția și protecția nu mai sunt opționale, ci obligații ale statului. Fondurile sunt necesare pentru: consiliere psihologică și psihoterapie; asistență juridică gratuită; adăposturi și locuințe sigure; formarea polițiștilor, magistraților și asistenților sociali; monitorizarea agresorilor; colectarea și analiza datelor şi sprijin pentru copiii rămași orfani în urma femicidului.

Deputatul recunoaşte că „fără un cadru legal clar, aceste cheltuieli pot fi amânate sau ignorate. Legea obligă Guvernul să le includă în buget.”

Proiectul legislativ mai spune, printre altele, că „a ieși dintr-o relație violentă este un proces, nu un gest de curaj de o zi.

„Proiectul privind femicidul creează cadrul de prevenție și protecție extinsă, iar legea L485/2025 întărește instrumentele concrete:

• acces mai ușor la instanță pentru victime;
• ordine de protecție mai lungi, de până la 24 de luni, pentru agresorii recidiviști;
• consiliere psihologică și/sau psihoterapie obligatorie pentru agresori;
• control real asupra respectării ordinelor de protecție;
• sancțiuni clare pentru nerespectarea obligațiilor.

Fără aceste măsuri, multe femei se întorc la agresor nu pentru că vor, ci pentru că nu au alternative reale. Statul trebuie să fie parte din soluție”, subliniază Alina Gorghiu.

Proiectul de lege privind prevenirea și combaterea femicidului se află în prezent la Senat, în procedura de avizare și dezbatere.

„Sper ca începutul lunii martie să vină cu adoptarea de Parlament a femicidului. Proiectul L485/2025 a fost deja adoptat de Senat și urmează votul decisiv în Camera Deputaților.

Aceste legi nu sunt ideologice. Sunt legi de siguranță publică. Fiecare zi de întârziere înseamnă un risc real pentru femei și copii, iar presiunea publică este esențială pentru ca ele să fie adoptate cât mai rapid.

Statul începe, în sfârșit, să își asume rolul de protector, nu doar de martor al tragediilor”, mai spune Alina Gorghiu, pentru Gândul.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Ilie Bolojan: „Fiecare caz de femicid este o dramă socială. Cer instituțiilor statului să-și schimbe urgent abordarea”
• Ziua și crima. Criza violenței din România. „Cocktailul letal” din 2025, dezvăluit de criminologul Dan Antonescu. „Un episod creat de o minte bolnavă”/ „Clemența este interpretată de agresori drept încurajare”
• 250 de parlamentari sprijină proiectul depus de deputatele PSD, care previne şi combate femicidul şi violenţa care-l precede