Muzicologul Dinu Ciocan a murit, la vârsta de 92 de ani. „Ne despărțim de un spirit de înaltă altitudine intelectuală”

Muzicologul și profesorulul universitar Dinu Ciocan, personalitate marcantă a cercetării teoretice și a semioticii muzicale din România, a murit la vârsta de 92 de ani. Anunțul a fost făcut de Universitatea Națională de Muzică din București, care a transmis un mesaj public de condoleanțe și recunoaștere a contribuției sale remarcabile.

«Universitatea Națională de Muzică din București anunță cu profundă tristețe dispariția distinsului profesor universitar doctor 𝐃𝐢𝐧𝐮 𝐂𝐢𝐨𝐜𝐚𝐧. De formaţie dublă, prin absolvirea studiilor universitare la specializările pian şi compoziţie, Dinu Ciocan și-a adus contribuția, printr-un efort desfășurat cu abnegație de-a lungul a peste șase decenii, la cercetarea fenomenului muzical din perspectivă matematică și semiotică.

În peisajul divers al muzicologiei româneşti recente, direcţia teoretică dezvoltată de profesorul Dinu Ciocan a avut mereu un caracter aparte. Cristalizată în anii 70, ea a continuat să exercite o puternică influenţă asupra celor mai moderne metode de analiză, calibrând obiectivul travaliului și în interpretare. Dinu Ciocan a fost preocupat mereu de interdisciplinaritate care i-a permis realizarea unei sinteze mai largi, integratoare.

A sprijinit astfel proiecte precum „Metode matematice în muzicologie” sau „Probleme de lingvistică şi stilistică muzicală asistată de calculator”, a propus o modelare semiolingvistică şi matematică a limbajului muzical, iar justeţea acestei perspective a fost validată permanent în practica muzicală printr-o colaborare fructuoasă cu remarcabili interpreţi. Volumul O teorie semiotică a interpretării muzicale, alături de alte cărți și studii precum Elemente de teoria mulțimilor în muzică, Quelques aspects de la modelisation sémiotique et computationelle du langage musical sau Introducere în teoria limbajelor formale și a automatelor pentru muzicieni rămân repere pentru o gândire novatoare, care a mediat idei viabile și le-a dat coerență printr-o viziune cuprinzătoare.

Cursurile pe care le-a predat la Universitatea Națională de Muzică din București au rămas în memoria multor generații de studenți, mereu atrași de perspectivele inedite propuse de Dinu Ciocan, de observațiile sale pătrunzătoare și instrumentele moderne de analiză. A militat de la catedră pentru deschiderea curriculară și s-a implicat și în activitatea administrativă, în calitate de decan al Facultății de Muzică, Compoziție Muzicală și Muzicologie (1972-1981).

Aducerea spre cunoaştere a teoriei lui Heinrich Schenker, prin Célestin Deliège, implementarea principiilor fundamentale ale teoriei lui Fred Lerdahl and Ray Jackendoff de natură generativă asupra muzicii tonale, adaptarea conceptelor mânuite de Heinrich Plett la demersul analitic muzical, propagarea teoriei lui Jean-Jacques Nattiez şi a direcţiilor de cercetare ale lui Eero Tarasti, autori reprezentativi pe plan mondial ai semioticii și naratologiei muzicale, înseamnă tot atâtea perspective de reflecţie asupra muzicii în modernitate pe care, cu viziune, Dinu Ciocan le-a introdus în circuitul academic bucureștean.

Despărțirea de profesorul Dinu Ciocan lasă un gol în urmă. Ne despărțim de un spirit de înaltă altitudine intelectuală și profunzime în înțelegerea muzicii, nu în ultimul rând, de un model de moralitate și modestie care ne-a inspirat mult timp pe mulți.

Odihnească-se în pace!», se arată în mesaj.

POLITICĂ Țoiu și Darău petrec „Ziua industriei românești” la sediul NATO din Bruxelles. Miza evenimentului

22:57

FLASH NEWS Trump: „Iranienii au fost de acord cu totul, inclusiv cu renunțarea la programul nuclear și cu încetarea sprijinului acordat către Hamas și Hezbollah”

22:44

FOTO – Caracter ilustrativ

Cine a fost muzicologul Dinu Ciocan

Născut la 3 octombrie 1933, Dinu Ciocan a dedicat mai bine de 60 de ani studiului și înțelegerii limbajului muzical, activitatea sa fiind caracterizată de rigoare, profunzime și o viziune interdisciplinară rar întâlnită în spațiul academic românesc, potrivit bzi.ro.

Considerat un pionier al abordărilor moderne în muzicologie, el a integrat concepte din lingvistică, logică și matematică în analiza și interpretarea fenomenului sonor, contribuind la dezvoltarea unei perspective teoretice complexe asupra muzicii.

Prin lucrări fundamentale precum „O teorie semiotică a interpretării muzicale” (vol. I și II), „Elemente de teoria mulțimilor în muzică” și „Introducere în teoria limbajelor formale și a automatismelor pentru muzicieni”, Dinu Ciocan a pus bazele unei metodologii moderne de analiză muzicală.

Aceste volume au devenit repere pentru muzicologi, compozitori și interpreți, oferind instrumente conceptuale solide pentru înțelegerea structurii și semnificației discursului muzical.

Potrivit Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, activitatea didactică desfășurată la Universitatea Națională de Muzică din București a avut un impact major asupra formării mai multor generații de muzicieni.

Cursurile sale de semiotică și contrapunct au fost apreciate pentru rigoarea intelectuală și pentru profunzimea analitică. Studenții săi își amintesc de exigența și claritatea cu care aborda conceptele teoretice, dar și de pasiunea cu care transmitea cunoștințele. Prin activitatea sa la catedră, Dinu Ciocan a contribuit la consolidarea unei tradiții academice solide în domeniul muzicologiei românești.

Recunoaștere profesională și creație componistică

De-a lungul carierei, Dinu Ciocan a fost membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România și a fost distins cu premii importante care i-au recunoscut contribuția la sistematica muzicală și la dezvoltarea cercetării teoretice în domeniu.

În paralel cu activitatea științifică, a semnat și lucrări componistice pentru pian, între care Passacaglia pe o temă de colind și Sonata. Aceste creații reflectă aceeași rigoare formală și coerență structurală care i-au definit întreaga operă teoretică.

Mesajul transmis de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România subliniază amploarea pierderii pentru cultura română: „Prin dispariția sa, cultura muzicală românească pierde un gânditor de anvergură, un pedagog exemplar și un spirit de o rară consecvență intelectuală”

Dispariția sa lasă un gol important în mediul academic și artistic, dar moștenirea intelectuală rămâne un reper solid pentru cercetarea și educația muzicală din România.

Autorul mai recomandă:

Fuego, în doliu. Maestrul Jolt Kerestely a murit la 91 de ani: „Mi-a fost ca un părinte muzical”

SNSPA, mesaj emoționant la moartea lui Bogdan Teodorescu: „Este o grea pierdere pentru societatea românească”

Ultimele clipe din viața lui Eric Dane. Cum a murit, de fapt, actorul din „Anatomia lui Grey”, la doar 53 de ani