Adolescentul de 17 ani din București, acuzat că anul trecut a băgat spaima în sute de școli, spitale și alte instituții din România a ieșit de după gratii, însă riscă să intre înapoi într-un timp record. După mai multe luni petrecute mai întâi în arest preventiv și apoi în arest la domiciliu, minorul a ajuns acum sub control judiciar. Numai că, între timp, din Statele Unite au venit informații care i-au făcut pe procurorii DIICOT să ceară din nou arestarea lui: adolescentul ar fi continuat să activeze online, într-o comunitate dedicată tot atacurilor în masă, la doar câteva zile după eliberare.
Adolescentul este acuzat de DIICOT că, împreună cu o altă minoră, a trimis pe 21 și 23 septembrie 2025 mesaje de amenințare către aproximativ 996 de adrese de e-mail aparținând unor școli, spitale, unități de poliție, televiziuni și alte instituții din întreaga țară.
În mesaje erau anunțate atacuri armate de tip „mass shooting”, inclusiv uciderea copiilor și profesorilor, anchetatorii susținând că scopul era provocarea panicii și intimidarea populației.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F08%2Fhttps___www-gandul-ro_wp-content_uploads_2022_04_gruparea-de-hackeri-killnet-a-spart-site-ul-directoratul-national-de-securitate-cibernetica-si-incearca-sa-creeze-vulerabilitati-la-paginile-web-ale-p.webp)
Minorul a fost reținut mai exact pe 25 septembrie 2025, iar a doua zi Curtea de Apel București a decis arestarea sa preventivă. Ulterior, Înalta Curte a înlocuit arestarea preventivă cu arestul la domiciliu, măsură prelungită succesiv până în martie 2026. Pe 17 martie, adolescentul a primit control judiciar.
Odată ieșit din arestul la domiciliu, minorul nu a fost însă complet liber. Instanța i-a interzis să părăsească Bucureștiul fără aprobare, l-a obligat să poarte permanent dispozitiv electronic de supraveghere și, mai ales, i-a interzis să comunice prin mijloace electronice și să acceseze orice fel de informații din mediul online.
De asemenea, nu avea voie să contacteze minora implicată în dosar și nici să dețină arme.
Problemele au reapărut însă imediat după câteva zile de la eliberare.
Procurorii DIICOT au informat instanța că, în cadrul unei cooperării cu autoritățile americane, au apărut date potrivit cărora adolescentul ar fi continuat să acceseze platforme online și să intre în contact cu persoane interesate de fapte violente inspirate de ideologii extremiste.
Mai exact, FBI a indicat activitatea unui utilizator de pe un forum dedicat masacrului de la un liceu american. La 1 aprilie 2026, respectivul utilizator ar fi cerut administratorului forumului schimbarea numelui de utilizator.
”Prin adresa nr. 3.843.409/SIIT/TO/30.04.2026 a Direcției de Combatere a Criminalității Organizate din cadrul I.G.P.R. alături de procesul verbal din data de 28.04.2026, judecătorul fost informat cu privire la faptul că în cadrul cooperării polițienești internaționale cu autoritățile americane ar fi reieșit că inculpatul continuă să acceseze diferite platforme online și să intre in contact cu persoane interesate de comiterea de fapte cu violență inspirate de ideologia extremistă.
S-a arătat că inculpatul ar fi solicitat la data de 01.04.2026 administratorului grupului Columbine High School Massacre Discussion Forum, schimbarea numelui de utilizator, fiind redate replici atribuite inculpatului pe respectivul forum de discuții atât anterioare momentului luării măsurii controlului judiciar față de inculpat”, se arată în cererea procurorilor DIICOT.
Și mai interesant este că apar postări atribuite aceluiași utilizator și înainte de valul de amenințări din România: 19, 22, 24, 28, 30 și 31 august, 2 și 7 septembrie și, ultima dată, 17 septembrie 2025. Patru zile mai târziu, pe 21 septembrie, au început să fie trimise mesajele care au pus în alertă sute de instituții din țară.
Informațiile venite din Statele Unite au determinat procurorii români să ceară Curții de Apel București înlocuirea controlului judiciar cu arestarea preventivă. Numai că judecătorul nu s-a lăsat convins prea ușor.
Instanța a arătat că informațiile se bazau pe corespondența cu autoritățile americane, însă nu există suficiente ”probe tehnice” care să demonstreze că adolescentul era, într-adevăr, persoana care utiliza respectivul cont. Judecătorul a remarcat inclusiv lipsa unor indicii că dispozitivul de pe care fuseseră făcute postările se afla în posesia minorului.
Prin urmare, solicitarea procurorilor de a-l trimite din nou în arest a fost respinsă.
Nici adolescentul nu a obținut însă ceea ce își dorea. Ceruse să-i fie eliminată brățara electronică, să-i fie permis din nou accesul la internet și să i se extindă aria de deplasare, inclusiv pentru a putea pleca în vacanță. Instanța a refuzat toate aceste solicitări.
Deși nu l-a trimis înapoi după gratii, instanța folosește cuvinte dure atunci când îi descrie comportamentul.
Judecătorul arată că minorul este foarte tânăr, nu are antecedente penale, beneficiază de sprijinul familiei și participă la ședințe de psihoterapie. În același timp, maniera în care ar fi trecut la punerea în aplicare a planului și ușurința cu care s-ar fi implicat în astfel de activități conturează, în opinia instanței, o „periculozitate crescută”.
Hotărârea mai vorbește despre teribilism, tulburări și o implicare insuficientă a părinților în supravegherea adolescentului.
Curtea de Apel a decis, în final, pe 3 iulie 2026, să-i mențină controlul judiciar pentru cel mult încă 60 de zile. A respins atât cererea DIICOT de arestare preventivă, cât și solicitările adolescentului de relaxare a restricțiilor.
Procesul propriu-zis continuă. Minorul a fost trimis în judecată pentru amenințare în scop terorist, în formă continuată, iar într-o hotărâre anterioară Curtea de Apel București a stabilit că rechizitoriul și probele DIICOT sunt legal administrate și a dispus începerea judecății.