EXCLUSIV | Andrei Marga, fost ministru, critic la adresa legilor Educației. „Sunt străine de cultura zilelor noastre și nu vor putea da performanța”

EXCLUSIV | Andrei Marga, fost ministru, critic la adresa legilor Educației. Sunt străine de cultura zilelor noastre și nu vor putea da performanța
Andrei Marga, fost ministru, critic la adresa legilor Educației
Publicat: 26/05/2023, 09:00

Prof. univ. dr. Andrei Marga, fost ministru al Educației, a făcut – într-un interviu acordat GÂNDUL – o analiză completă și complexă a situației învățământului în România anului 2023. Acesta a punctat că viziunea legilor Educației din 2023 este depășită, pe alocuri retrogradă, precizând că este nevoie de o viziune ce pune în valoare dascălul, elevul și studentul. În plus, fostul ministru susține că „este detectabilă în legi o voință de a scăpa de răspundere.”

Proiectele legilor Educației, adoptate luni de Senat și trimise la promulgare – reprezintă, în opinia Ligiei Deca, actualul ministru de resort, „un moment istoric în care, după 12 ani, avem o nouă lege a educaţiei, a treia în perioada postdecembristă.”

Între timp, profesorii sunt în a cincea zi de grevă generală, cerând măriri de salarii și mai mult respect, din partea guvernanților, pentru breasla dascălilor.

Legile Educației, la CCR?

USR o contrazice pe Ligia Deca și susține că va ataca legile Educației la CCR, deoarece “în forma votată de PSD și PNL, noile legi încalcă principiul egalității în drepturi, încălcă dreptul la învățătură, încălcă dreptul la viață privată, încalcă dreptul de proprietate publică.”

Reamintim că rapoartele pentru proiectul legii învățământului preuniversitar și cel al legii învățământului universitar au avut un parcurs anevoios, criticat și controversat.

Legile Educației, aceeași Mărie, cu altă pălărie?

În plus, consideră fostul ministru Andrei Marga în cadrul analizei făcute, legile din 2023 sunt străine de ceea ce înseamnă cultura zilelor noastre și nu vor putea da astfel performanța așteptată.

Interlocutorul Gândul mărturisește că „legile Educației din 2023 trădează lipsa de experiență profesională, de cultură instituțională, de priceperea reglementării și incapacitatea de a susține o necesară schimbare în bine a educației din România de azi.”

Prof. univ. dr. Andrei Marga a vorbit și despre învățământul universitar, recunoscând că „expansiunea plagiatului și a titlurilor fără acoperire este unul fără precedent.”

Fostul ministru mărturisește că, în tot acest context de intertitudine a școlii românești, „România a devenit în ultimii ani țara cu cea mai puțină lectură pe cap de locuitor, cel mai mare abandon școlar și cel mai ridicat analfabetism funcțional din Europa.”

România Educată, proiectul de suflet al președintelui

Modificările aduse Legii educației au la bază proiectul „România Educată” al președintelui Klaus Iohannis, care promitea schimbări fundamentale în educație.

Actuala formă a Legii educației a fost publicată în Monitorul Oficial pe 10 ianuarie 2011, moment de la care se află în vigoare și stă la baza funcționării sistemului de învățământ românesc. Aceasta a avut mai bine de 100 de modificări aduse de miniștrii Educației din această perioadă și a devenit cel mai corectat și mai completat act normativ din ultimul deceniu.

„Cadrele didactice nu se ocupă încă de această lege, dar va fi imperativ să o facă”

Reporter: Cum vedeți, ca fost ministru al Educației, noile legi din învățământul universitar și preuniversitar, care stârnesc deja controverse și nemulțumiri?

Andrei Marga: Când s-a pus în joc proiectul legii învățământului din 2010, de la Universitatea Babeș-Bolyai, al cărei rector eram atunci, s-a reacționat cu numeroase observații din partea fiecărei facultăți și a sute de cadre didactice din diferite generații. Ele au fost reunite într-un volum (Nicolae Păun, Eunicia Maria Trif, ed., O lege eronată, Presa Universitară Clujeană, 2010) ce merită consultat azi.

Obiecțiile la legea din 2011, adoptată în cele din urmă, cum se știe, fără dezbatere parlamentară, s-au confirmat. Unde a dus această lege se vede ușor, examinând starea educației din ultimii ani. Putem anticipa că legea din 2023, fiind tot eronată, va fi dăunătoare și va trebui înlocuită. Din nefericire, acum cadrele didactice nu se ocupă încă de această lege, dar va fi imperativ să o facă.

Mai ales că situația educației de azi este mai dramatică decât a fost odinioară. Mă scutește de comentarii faptul că însuși ministrul învățământului declara în 2022 că s-a atins nivelul cel mai de jos al educației din România.

„În multe domenii, inovația și capacitatea de sinteze majore s-au stins”

Ce considerați – filtrând prin prisma experienței de fost ministru al Educației, dar și de profesor universitar – că nu funcționează astăzi în învățământul românesc? Unde și care sunt hibele care scindează sistemul educațional?

După date publice, pe care suntem nevoiți să le evidențiem de fiecare dată, scade profesionalismul în domenii în care România avea industrii în avangardă. În multe domenii, inovația și capacitatea de sinteze majore s-au stins. „Fuga” de sistemul de învățământ existent este acum la dascăli și studenți, dar și la elevi. În sondaje, două treimi exprimă aspirația emigrării. România a devenit în ultimii ani țara cu cea mai puțină lectură pe cap de locuitor, cel mai mare abandon școlar, cel mai ridicat analfabetism funcțional din Europa.

Universitățile ating cea mai extinsă corupție din istorie. Expansiunea plagiatului și a titlurilor fără acoperire este fără precedent. Mii de copii au fost privați de școlarizare din cauza desființării de unități școlare, iar în pandemie s-a bătut recordul european la măsuri greșite. S-a înregistrat cea mai vastă emigrare a cetățenilor dintr-o țară a lumii în timp de pace – inclusiv din cauza neîncrederii în educație.

Nici legea Educației nu ar trebui să facă abstracție de aceste realități. Ar fi trebuit să și le asume în premise. Nu a existat însă nici la președinte, nici la guvern și nici la ministru această preocupare. În definitiv, ca să fim sinceri, nu există printre inspiratorii și autorii legii Educației unul care să fie competent să elaboreze legislația educației. De aceea, legile Educației din 2023 trădează lipsa de experiență profesională, de cultură instituțională, de priceperea reglementării și incapacitatea, juridic vorbind, de a susține o necesară schimbare în bine a educației din România de azi.

Am avut onoarea să fiu printre evaluatorii proiectului legislației Austriei (vezi Stephen Titscher, Sigurd Hollinger, Hrsg., Hochschulreform in Europa. – konkret. Osterreichs Universitäten auf dem Weg vom Gesetz zur Realität, 2003). Primii experți, validați de lucrări, ai acestei țări au fost cei care au elaborat proiectul legii. În alte țări am întâlnit aceeași procedură. Din nefericire, la noi, nu se poate cita vreunul dintre autorii celor două legi din 2023 care să fi scris anterior ceva semnificativ despre educație.   

„Tripticul «competențe, abilități de bază, educația pentru valori» stă la baza educației actuale”

Câtă nevoie avea învățământul nostru de aceste noi legi ale Educației? Conțin ele însă schimbările potrivite pentru școala de astăzi, pentru școala viitorului?

De nouă lege a Educației este nevoie demult. Dar legile din 2023 au lacune – înainte de toate de stăpânire a noțiunilor.  Apoi au lacune de reglementare. Le-am spus pe nume la momentul potrivit, încât nu-mi rămâne să decât să reiau, rezumat, câteva considerații.

De pildă, „principiile”, anunțate emfatic în legi,  și valorile – „echitate”, „integritate” etc. – sunt rău operaționalizate și rămân cel mult dorințe. În lege se folosesc cuvinte mari, precum „prioritate națională”, „excelență” etc., fără consecințe juridice. Nu ar fi de preferat un limbaj moderat, cu rezolvări legislative inteligente?

Sunt apoi lacune de concepere a educației. De pildă, proiectul axează educația pe „competențe”. Se știe, însă, că atunci când este ruptă de „abilități de bază” și de „educația pentru valori”, formarea de „competențe” nu dă rezultate. În fapt, tripticul „competențe, abilități de bază, educația pentru valori” stă la baza educației actuale.

„Legile educației din 2023 prevăd o sumedenie de comitete, consilii, programe adiacente, cu costuri inutile”

Reporter: Cum ați defini sau cum vedeți în România lui 2023, învățământul preuniversitar? Care mai este astăzi menirea unei universități? 

„Misiunea” universităților este înțeleasă lacunar în legea din 2023 – „a genera, a transfera, a certifica cunoaștere”, în vreme ce acțiunea lor în societate este ignorată. Universitățile se verifică prin efectele acestei acțiuni. Nu poate fi universitate în ordine cât timp țara rămâne săracă. În mod firesc, studentul este „partener” în educație.

Dar formula „centrarea educației pe student” nu a dat rezultate. Multe sisteme de învățământ nici nu o proclamă. Profesorul este centrul de gravitație al  universității care se ia în serios. Nu se rezolvă ceva diminuându-i poziția și obligațiile. Legile educației din 2023 prevăd o sumedenie de comitete, consilii, programe adiacente, cu costuri inutile.

Sunt multe „confecții”, precum Programul Național de Reducere a Abandonului Universitar, Centrele de Consiliere și Orientare în Carieră, Programul Național pentru Internaționalizare Universitară. Toate pot fi acțiuni ale inspectoratelor și universităților. Potrivit legii, ministerul Educației consultă în decizii tot felul de autorități, consiliul rectorilor, sindicate, studenți. Dar cine răspunde?

De altfel, este detectabilă în legi o voință de a scăpa de răspundere. De pildă, „politicile de etică universitară și deontologie” sunt plasate la universități. Or, în mod normal, „politicile” sunt ale ministerului, programele de aplicare ale universităților.

„Una este reforma și alta este să o duci, eventual, mai departe”

Spunem mereu că vrem o școală ca afară, că vrem reforme de calitate în educație, însă lucrurile se precipită mereu și nu prea ajungem la „destinație.” Ce ne scapă, domnule profesor?

Legile Educației din 2023 nu înțeleg că, în România, este ora stabilizării de organizări făcute cu cap. Ar trebui înțeles că una este reforma și alta este să o duci, eventual, mai departe. Or, în proiectul legilor se prevede curriculum adoptat de guvern, bacalaureat stabilit de minister, alocări de ore de către minister etc. Doar erori costisitoare.

Sunt numeroase idei greșite și inutilități în legile Educației din 2023. De pildă, ideea „portofoliului personal, educațional” atrage prin izul birocratic, dar orice elev poate atinge dezvoltări surpriză pe traseu. „Educația pentru viață” este slab elaborată. Persoana este formată de discipline riguroase, nu de prelucrări ideologice.

Se prevede că universitățile pot înființa „unități de învățământ preuniversitar”, ceea ce este inutil. În plus, universitățile însele nu sunt în regulă. Cât despre „consorții”, acestea nu sunt decât expediente. Conducerea din educație este, mai departe, rău rezolvată legislativ. De exemplu, prevederea stabilirii rectorului fie prin concurs, fie prin vot universal nu dă rezultate. Prin concurs, s-a ajuns la selecții arbitrare, iar prin vot universal la convertirea universităților în câmpuri de luptă electorală a unor coterii.

„Ar trebui reglementat optim accesul nu doar la funcții, ci și, mai profund, la posturi universitare”

Se vorbește tot mai mult în ultima perioadă despre teze de doctorat asupra cărora există suspiciuni de plagiat sau plagiat dovedit. De ce s-a ajuns la această „cutumă”, care îi afectează, din păcate, și pe cei care și-au făcut onest doctoratele?

Alegerea de către Senat a rectorului și prorectorilor rămâne cea capabilă să aducă în fruntea universităților oameni de valoare și să exprime pluralismul vederilor dintr-o universitate, Senatul fiind corpul electoral cel mai calificat. Ceea ce se prevede în legile din 2023 pentru a combate cea mai mare corupție din istoria universităților din țară este ocolirea problemei.

Or, dacă infracțiunile ar fi definite univoc (de pildă, plagiatul este definit prea larg), nu ar fi nevoie de contencios – care se dovedește a fi supapă pentru infracțiuni. Se prevede că acele „comisii de etică din universități” duc la îndeplinire ordinele ministrului. Or, înțeleasă la propriu, etica nu ține de ordine ale ministrului. În România, biografiile universitare sunt liniare, de funcționari.

Mișcarea între societate și universități, între universități, între universități din diferite țări, încurajarea inovării ar trebui să aibă un capitol aparte în lege. Statisticile dovedesc faptul că un candidat valoros, dar neagreat de persoane deja în funcțiune, nu poate pătrunde în aproape niciun departament universitar. Or, dacă se vrea normalizarea, ar trebui reglementat optim accesul nu doar la funcții, ci și, mai profund, la posturi universitare. Se vorbește de „instituțiile de învățământ superior care și-au asumat ca misiune și cercetarea științifică”, contrazicându-se astfel misiunea învățământului superior în general.

În plus, se ignoră faptul că, dacă nu are cercetare științifică, o instituție nu are cum să dea licență, nicidecum masterat sau doctorat. Apoi,  „doctoratul” este mai departe greșit perceput în proiect doar ca „ciclu III”, în vreme ce masteratul rămâne confuz, fiind luat mai mult ca o prelungire a studiilor. Legea spune că, pentru a conduce doctorate, cineva să aibă „abilitarea”, dar, cum se știe, „abilitări” (în accepțiunea uzuală de la noi) s-au dat copios în reciprocitate, încât conduc doctorate persoane fără valoare.

„O legislație a educației ar trebui să fie receptivă la experiențele timpului și favorabilă culturii și performanței”

Reporter: Cum ar trebui să fie, în viziunea dumneavoastră, o lege a Educației de secol XXI?

Legile din 2023 sunt străine de cultura zilelor noastre și nu vor putea da performanța. Printre multele lor efecte profund negative va fi și acela al generării unei segregări sociale prin educație, pe care România o părăsise demult.

Fiecare articol din legile Educației din 2023 ar trebui mai întâi reelaborat pentru a face față crizei actuale a educației, apoi, pentru a debirocratiza sistemul și a relansa inițiativa în educație. Viziunea legilor din 2023 este depășită, pe alocuri retrogradă.

O viziune personalistă, ce pune în valoare dascălul, elevul și studentul, în condițiile autonomiei personale și instituționale și ale motivării pentru performanță, ale racordării la cultura și științele vremii și la schimbarea lumii, cu rezolvări juridice adecvate, este soluția.

CITIȚI ȘI:

EXCLUSIV | Ecaterina Andronescu, de patru ori ministru, analizează greva profesorilor și legile Educației. „Trăiesc momentul cu îngrijorare”

UPDATE: A patra zi de GREVĂ generală în școlile din România. Sindicaliștii RESPING „oferta finală” a guvernului: „Nu au înțeles nimic”

„Nimeni nu este absurd. Avem și noi copii care ar trebui să intre în examen” În ce condiții ar putea înceta greva profesorilor? – DECLARAȚII EXCLUSIVE

Mara Răducanu
Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, mai mult
Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase
FOTO Lumea este atrasă ca un magnet de „Camino de la Muerte”, cel mai periculos...
BREAKING | Diana a fost înghițită de valuri în Marea Neagră. Iubitul ei n-a putut...
FOTO. Imagini incendiare cu Andreea Bălan, într-un costum de baie alb, la Dubai. L-a zăpăcit...
Filmul complet al tragediei de la malul Mării Negre! Diana, tânăra înghițită de valuri în...
VIDEO&FOTO Noi imagini cu Putin, Kim, doi căței, un cal și o limuzină. „Ce drăguți...
I-am surprins împreună😲 Primele imagini cu Carmen Grebenișan și noul iubit!
Regele Felipe, DISTRUS de „infidelitățile” Reginei Letizia. L-ar fi înșelat și cu fostul cumnat: „A...
Crimă în curtea unei biserici din Sibiu. Bărbat bătut până la moarte cu o bâtă...
A murit la 36 de ani în timp ce se afla în vacanță. "Regina frumuseții",...
Tragedie la malul Mării Negre! Diana a fost smulsă de valuri din brațele iubitului. Trupul...
Wow sau Bau? Cât de mult le-au schimbat operaţiile estetice pe vedetele din România
Parbriz spart de piatră. RCA-ul acoperă un astfel de incident?
Vremea se schimbă drastic. Vin ploile şi vijeliile. ANM: cod portocaliu în 12 judeţe şi...
Coliziune EPICĂ în spațiu, văzută cu cel mai puternic telescop al omenirii
Lege pentru românii care stau la curte. Vecinii nu sunt obligați
Apare o autostradă vitală pentru România. Va face legătura între două mari orașe
Un rapper cunoscut din România a murit la doar 22 de ani, după ce a...
Localitatea din România fără caniculă! Ieri au fost doar 13 grade. Singura oază de răcoare...
Irina Columbeanu, primele declarații după întoarcerea în țară! Fiica lui Irinei Columbeanu vorbește despre revederea...
Văduva victimei lui Mario Iorgulescu, reacție dură după anularea condamnării: "Nu mai rezist! Vreau să...
BANCUL ZILEI. Niște canibali îl prind pe BULĂ: Plătești 100 de $, iei bătaie sau...
Arheologii au descoperit o gravură care sugerează că un alt mare templu a existat unde...
×