EXCLUSIV VIDEO | Anul 2022, fără schimbările majore așteptate în școală. Ștefan Pălărie: „Excesul de politizare este drama învățământului. Cât timp rămânem în zona asta, România educată este doar o panglică poleită pe un mare dezastru”

Școala românească bate pasul pe loc, prinsă între reforme trâmbițate, dar neonorate, fără o finanțare sustenabilă, fără repere și strategii concrete și viabile. Anul 2022 a avut deja doi miniștri ai Educației, iar școala, eterna „Cenușăreasă” din ochii guvernanților, a bifat deja trei promisiuni neonorate privind noile legi ale educației. Ștefan Pălărie, senator și membru al Comisiei pentru învățământ, dar și fondatorul Școlii de valori și inițiatorul unor politici publice în domeniul educației, a făcut, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV, o radiografie a învățământul românesc din 2022, aflat între reforme „agățate” la pachet cu soarta fiecărui ministru al Educației demis sau care își dă demisia.

Ștefan Pălărie susține că educația din România s-a aflat în acest an sub semnul incertitudinii, iar fără o direcție clară, reorganizarea învățământului nu face decât să sporească oboseala elevilor.

FLASH NEWS Sorin Grindeanu anunță CPN unde se va lua o decizie legată de buget. „Sunt câteva lucruri care la prima vedere nu par că sunt prinse”

11:22

ACTUALITATE Ion Grigore: „Doar veneai fizic. Nu făceai nimic. Gata, șantaj!”

11:00

Expertul în educație explică de ce modelul de învățământ finlandez – un reper râvnit de școala românească – are toate ingredientele unui învățământ performant, pe bază de valori.

În țările nordice, când se schimbă regimul politic care formează Guvernul, se schimbă maximum șapte persoane în Ministerul Învățământului. Vorbim despre echipe de specialiști, cu un mandat clar alocat”, susține senatorul din Comisiei pentru învățământ.

„2022 a fost anul incertitudinilor, cu trei amânări ale legilor educației”

Ștefan Pălărie a adăugat să deși schimbările din învățământ sunt așteptate de mulți ani, 2022 a fost anul cu doi miniștri ai Educației și trei amânări ale proiectelor legilor educației, pentru învățământul preuniversitar și pentru cel universitar.

“Anul 2022 a avut deja doi miniștri diferiți ai educației. L-am avut, aproape nouă luni, pe domnul Sorin Cîmpeanu și apoi pe doamna ministru Ligia Deca. Un mandat încununat, să-i spunem, de trei promisiuni de a veni cu legile educației către Parlamentul României, unde, noi, Comisia de învățământ ar urma să dezbatem pe marginea ei.

Două promisiuni deja încălcate, pentru că, inițial, se vorbea despre finalul lunii octombrie, apoi despre mijlocul lunii noiembrie. Intrăm în sărbătorile de iarnă și încă nu le avem. Înțelegem că ultima promisiune este că în ianuarie-februarie vom vedea aceste legi și vom putea, parlamentar, democratic, să dezbatem asupra lor.

Cred că, per total, a fost un an aflat, din păcate, sub imperiul incertitudinii. Ceea ce se dorea să fie un lucru bun, și anume o reorganizare a efortului școlar pe anumite baze, ajunge, din păcate, pe lipsa de precizie în aplicare, să ducă la oboseală”, a mai spus senatorul USR.

“A ajuns deja o marotă comparația cu sistemul de învățământ finlandez”

În ce privește sistemul de învățământ finlandez, considerat unul dintre cele mai bune din lume, expertul în educație spune că cei care aspiră la un astfel de model în școala românească ar trebui să știe ce diferențe fundamentale există. Una dintre diferențele majore este aceea că deciziile nu sunt politizate și nici tergiversate, pentru că nu ministrul hotărăște schimbările din învățământ, ci o echipă de experți.

“O să mă refer la un aspect al acestui sistem de învățământ (n.r. – sistemul finlandez) care s-ar putea să vă surprindă. Nu o să vorbesc nici despre metodă, nici despre ce se întâmplă în clasă, nici despre faptul că profesorii vin din rândul celor mai buni absolvenți de studii universitare care se îndreaptă către această meserie, nici despre salarizare. O să vorbesc despre un singur aspect.

În țările nordice, când se schimbă regimul politic care formează Guvernul, se schimbă maximum șapte persoane în Ministerul Învățământului. Vorbim despre echipe de specialiști cu un mandat clar alocat. Asta înseamnă două lucruri majore. Unu: pentru că nu este ministrul cel care decide politic toate schimbările, nu mai ajung să fie tergiversate niște schimbări critice.

Dacă nu ai fi politizat această decizie, dacă nu ai fi lăsat-o în pixul ministrului să negocieze cu unii sau cu alții, i-ai fi lăsat pe acești experți despre care vorbim să decidă. Ei ar fi trebuit să decidă împreună cum ar trebui să arate conținuturile și structura lor pentru un învățământ modern de secolul XXI. Politizându-le, ajung să amâne niște decizii colosale, de importanță capitală. Ăsta este marele păcat și marele dezastru al politizării.

Iar al doilea lucru, când ai echipe care răspund de bucăți din învățământul românesc – sigur, dacă este o greșeală fantastică făcută acolo -, poți ajunge să acționezi, să schimbi specialistul care a luat decizia cea greșită, dar nu mai schimbi ministrul de fiecare dată, ajungând să ai doi sau trei, sau cinci miniștri în fiecare an. Avem nevoie de o instituție robustă, și nu mutată pe persoană fizică puterea decizională din această instituție a învățământului„, a afirmat Ștefan Pălărie.

“Fără capacitate operațională, degeaba ai sloganuri strălucitoare”

Expertul în educație susține că, fără soluții de schimbare, fără scoaterea școlii românești din zona de politizare, proiectul ”România Educată” rămâne doar ”o panglică poleită, pusă deasupra unui mare dezastru”.

”Dacă ai la vârful țării niște oameni care ar fi putut să ducă departe acest mesaj al educației și nu îl faci timp de zece ani., dacă te uiți pe analiza alocării procentuale a PIB-ului în domeniul învățământului și vezi că, în ultimii zece ani, a fost mai degrabă mai mic decât în celelalte decade ale României post-decembriste, atunci înseamnă că nu ai decât niște vorbe goale, ai un refren, un slogan, dar în realitate dorința de a avea o țară educată nu a existat niciodată acolo.

Dacă tu nu ai capacitatea operațională să supervizezi ceea ce ai nevoie să implementezi, degeaba ai 3,6 miliarde, degeaba ai intenții nobile, degeaba ai panglici și sloganuri strălucitoare. Totul stă, de fapt, în determinarea, cu care lupți pentru fiecare copil păstrat în școală, pentru fiecare copil care să vină la școală cu plăcere și pentru fiecare profesor care să-și facă treaba cu calitate.

Și asta nu se face decât printr-o suită de lucruri bine făcute toate și nu ai cum să le faci politizate. Eu o să insist cu chestia asta, pentru că mi se pare că este drama învățământului românesc – excesul de politizare”, a mai spus Ștefan Pălărie, la GÂNDUL EXCLUSIV.

Urmăriți interviul integral:

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | Noile legi ale educației, la a treia amânare de la doi miniștri, România educată mai așteaptă. ”Cea mai mare dorință este să însemne ceva mai bun și să nu se schimbe cel puțin un ciclu complet de învățământ” 

EXCLUSIV | Cum a ieșit bugetul Educației pe 2023 mai mic decât în 2022, deși el este mai mare? Explicațiile uluitoare ale analiștilor: ”Este o majorare prin scădere, ca pentru o Cenușăreasă, primește ce mai rămâne. Ne amanetăm viitorul”