Chinurile din Săptămâna PATIMILOR și drumul spre Înviere. „Prins, batjocorit, scuipat, le-a răbdat pe toate, ca să ajungă la apoteoza durerii”

Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor este ultima înainte de Paște. După Sâmbăta lui Lazăr, se intră în ultima săptămână a Postului Mare, timp în care în slujbele bisericești se face pomenirea ultimelor zile ale lui Iisus Hristos pe pământ, înainte de Răstignirea și Învierea Lui.

Primele trei zile ale Săptămânii Patimilor sunt marcate de învățămintele lăsate de Iisus Hristos ucenicilor Săi. În Joia Mare se amintește de prezența lui Hristos pe pământ, la momentul Cinei cele de Taină, iar seara se face Utrenia pentru Vinerea Patimilor, cu Denia celor 12 Evanghelii.

„Este prezentat întreg supliciul Domnului, toată suferința lui cea de bunăvoie”

Părintele Emil Cărămizaru, parohul Bisericii Voievodale Sfântul Gheorghe Nou din București, a explicat, pentru Gândul, care este semnificația fiecărei zile din Săptămâna Mare.

TENSIUNI Pentagonul este încă cu ochii pe Cuba, deși războiul dintre SUA și Iran se intensifică. Ce spun oficialii despre o potențială operațiune militară

01:16

CONTROVERSĂ Trump amenință Canada cu noi tarife după ce fumul incendiilor de vegetație a poluat aerul mai multor state americane

00:55

”Fiecărei zile din Săptămâna Mare i se spune Sfânta și Marea zi de luni, marți, miercuri și așa mai departe, fiecare zi are o semnificație a ei.

Dacă lunea face referire la chipul lui Iosif cel tânăr și virtuos din Vechiul Testament, ca prefigurare a chipului Mântuitorului Iisus Hristos, marțea este cu pildele talanților și a ale celor 10 fecioare, cinci înțelepte și cinci neînțelepte, referindu-se, desigur, la parusie, la a doua venire a Domnului Iisus Hristos.

Miercuri face referire la pregătirea Domnului pentru sacrificiul suprem, spălarea picioarelor sale de către o femeie păcătoasă.

Joi urcăm și se vorbește despre Cina cea de Taină, acolo unde Mântuitorul instaurează hrana pentru sufletele noastre, Sfânta Împărtășanie, euharistia cu trupul și sângele său, pentru a nu ne lăsa lipsiți de prezența sa reală, pentru că euharistia, în concepția noastră creștin-ortodoxă, este prezența reală a lui Hristos în biserică și prin biserică. «Acesta este trupul meu și acesta este sângele meu, și aceasta s-o faceți spre pomenirea mea». Și aceasta facem spre pomenirea sa la Sfânta și Dumnezeiasca liturghie.

Rugăciunea din Grădina Ghetsimani, unde picurii de sudoare ai Mântuitorului se prefac în picuri de sânge. Rugăciunea pe care o rostește este splendidă, cuprinde tot și ne cuprinde pe fiecare dintre noi. Și atunci, având aceste coordonate spirituale din Joia Mare, privim cu nădejde, dar și cu aceeași recunoștință la Denia celor 12 Evanghelii, în care este prezentat întreg supliciul Domnului, toată suferința lui cea de bunăvoie, smerenia și dragostea nețărmurită pentru fiecare dintre noi”, a spus parohul Bisericii Voievodale Sfântul Gheorghe Nou din București.

„Nu ne putem imagina ce dureri va fi avut el pentru noi”

Sfânta și Marea Vineri începe cu citirea Ceasurilor Împărătești, până la Vecernia de vineri după-amiază, în timpul căreia se face amintirea coborârii trupului Mântuitorului de pe Cruce.

”În Vinerea Mare, noi memorăm și rememorăm de-a pururi cutremurătoarele pătimiri ale Domnului nostru, punerea sa pe cruce, căci mai înainte a fost prins, arestat, batjocorit, scuipat și le-a răbdat pe toate, ca apoi să ajungă la apoteoza durerii, care este pironirea pe cruce.

Nici nu ne putem imagina ce dureri va fi avut El pentru noi, dar spune că prin durere ne dăruiește fericirea. Adică, prin durere, suferință – care este un efect al râului, cauza este răul, răul produce suferință -, în mod paradoxal, Iisus Hristos cel nevinovat ne dăruiește nouă bucurie, fericire.

În logica lui Dumnezeu, toate sunt rânduite într-o perfecțiune spirituală. Privim înmărmuriți icoana aceasta a Golgotei, ca apoi să vedem că însuși Dumnezeu moare pe cruce în ipostasul uman, căci Dumnezeu n-a murit niciodată și nu poate muri. El este viața însăși. Opusul vieții este moartea. El a călcat moartea cu moartea, cu moartea sa mergând în adâncul răului, în iad, ca să ne recupereze, să ne salveze.

În Marea Sâmbătă, se așterne tăcerea peste tot trupul, că să așteptăm, contemplând, această lucrare magnifică a Domnului nostru, Marea Sărbătoare a Învierii sale cea de-a treia zi, care de fapt este învierea fiecăruia dintre noi”, a mai spus părintele Emil Cărămizaru

CITEȘTE ȘI:

VIDEO | Vinerea Mare, cea mai neagră zi a creștinismului. „Să cinstim jertfa iubitoare a lui Dumnezeu și să așteptăm cu nădejde lumina Învierii”

EXCLUSIV VIDEO | Săptămâna Mare: Ce ar trebui să facem înainte de a lua Lumină și când este a doua Înviere

VIDEO | Cum se aprinde Lumina Sfântă, minunea de la Ierusalim. Părintele Emil Cărămizaru: „Ne arată Dumnezeu că există”

VIDEO EXCLUSIV | Părintele Vasile Ioana, despre minunea de Paște din Biserica Sfântului Mormânt: „Am pus lumina la stomac ca să-mi vindec ulcerul și de atunci nu m-a mai durut niciodată”

Zile libere de Paște 2024: Cât timp durează MINIVACANȚA cu ocazia Învierii