De ce devin sărbătorile un amplificator emoțional pentru depresie? Psiholog: „Apare presiunea fericirii obligatorii, iar emoțiile nu țin cont de calendar”
Sărbătorile de iarnă vin, teoretic, cu emoție, magie, recunoștință, dar și cu bucuria de a fi împreună cu cei dragi. Masa de Crăciun, pe care sunt așezate cele mai bune bucate, ar trebui să fie un simplu pretext de a ne întâlni și a ne bucura împreună de toate aceste momente de sărbătoare. De multe ori însă, paradoxal, de sărbători sau în preajma lor apar și stările de anxietate și de depresie – în situațiile extreme putându-se ajunge chiar și la tentative de suicid -, despre care specialiștii susțin că sunt mai frecvente și mai accentuate în apropierea unor sărbători importante, atunci când presiunea socială este și ea mai mare și mai apăsătoare.
Reamintim că peste 60% dintre preadolescenții și adolescenții care au solicitat consiliere în 2025 au prezentat probleme severe de sănătate mintală, ajungând în unele cazuri până la tentative de suicid, potrivit datelor publicate de Salvați Copiii.
- 1 din 4 copii care au apelat la serviciile de consiliere psihologică ale Salvați Copiii s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de suport psiho-emoțional;
- prevalența utilizării problematice a rețelelor de socializare a crescut de la 7% în 2018 la 11% în 2022, arată OMS. România înregistrează cea mai mare prevalență din Europa, cu 22% adolescenți afectați, în timp ce cele mai scăzute valori se regăsesc în Țările de Jos (5%).
„Când ne oprim din alergat, începem să auzim ceea ce am evitat tot anul”
Ana Bogdan, psihoterapeut cognitiv-comportamental, psiholog clinician, dar și analist comportamental, a explicat pentru Gândul, de ce, spihologic vorbind, sărbătorile sunt un amplificator emoțional.
„Sărbătorile nu creează neapărat stări, ci le scot la suprafață. Bucuria devine mai intensă, dar și tristețea mai vizibilă. Pentru că ritmul încetinește. Iar când ne oprim din alergat, începem să auzim ceea ce am evitat tot anul. În aceste momente, ne comparăm viața cu așteptările pe care le-am avut, cu promisiunile pe care ni le-am făcut la început de an, cu imaginile fericirii pe care le vedem peste tot. Și atunci când apare diferența dintre ce este și ce ar fi trebuit să fie, se naște durerea.
Sărbătorile ne pun față în față cu pierderile. Cu oamenii care au fost cândva « acasă » pentru noi și nu mai sunt. Apare și o intrebare: de ce nu sunt fericit, chiar daca am tot ce îmi doresc? Dar emoțiile nu răspund la partea rațională. Un alt motiv pentru care suferim de sărbători este presiunea fericirii obligatorii. Ni se cere să zâmbim, să fim recunoscători, să ne bucurăm. Iar când nu reușim, ne simțim ca și cum am eșuat la cel mai important test și anume acela de a fi fericiți. Nu ne mai permitem să fim sinceri cu noi.”
Ana Bogdan, psihoterapeut cognitiv-comportamental, psiholog clinician, dar și analist comportamental
Cum putem combate stările depresive din preajma sărbătorilor: „Sărbătorile nu trebuie să fie perfecte!”
„Primul pas este acceptarea. Să ne spunem, fără judecată, emoțiile sunt ale mele și sunt în regulă să le accept așa cum le simt. Emoțiile nu țin cont de calendar, iar refuzul de a le recunoaște nu le face să dispară, ci doar să se adâncească. Al doilea pas este coborârea așteptărilor. Sărbătorile nu trebuie să fie magice. Nu trebuie să fie perfecte. Uneori, este suficient să fie reale. Un moment de liniște. O conversație sinceră. Un gest mic, dar adevărat.
Să ne amintim că sărbătorile nu sunt despre fericire continuă
Apoi, este esențial să căutăm conectarea autentică. Nu cea din fotografii, nu cea din urări automate.Vulnerabilitatea nu strică sărbătorile. Pentru unii, ajută ritualurile simple: o lumânare aprinsă pentru cineva drag, o plimbare în liniște, câteva rânduri scrise pentru sine. Aceste gesturi nu alungă durerea, dar îi oferă un loc sigur în care să existe. Și poate cel mai important lucru este acela să ne amintim că sărbătorile nu sunt despre fericire continuă. Sunt despre apropiere. De ceilalți. Dar mai ales de noi înșine”, a conchis psihoterapeutul Ana Bogdan.
Până la 15% dintre persoanele cu depresie netratată pot muri prin sinucidere
Organizația Mondială a Sănătății estimează că depresia afectează 4,3% dintre europeni, mai exact 40 de milioane de persoane. În plus, pandemia generată de COVID-19 a condus la o creștere cu 25% a prevalenței anxietății și depresiei la nivel global.
- Prevenția rămâne în continuare un deziderat eșuat, în timp ce, în România anului 2023, datele arată că doar 3% din cheltuieli sunt alocate pentru sănătatea mintală, comparativ cu peste 5% în peste 60% din țările europene.
- Depresia este principala cauză de sinucidere, contribuind la până la 60% din totalul sinuciderilor din întreaga lume. Până la 15% dintre persoanele cu depresie netratată pot muri prin sinucidere, se arată într-o analiză realizată de către The Health Policy Partnership, parte a inițiativei Words to Actions.
- Potrivit sursei citate, în România, 3,4 miliarde de euro este costul anual (direct și indirect) al sănătății mintale, în timp ce 2,12% este costul sănătății mintale în PIB-ul anual (cheltuieli directe și indirecte), față de 4% în UE în general.
- România are aproape 12 psihiatri la 100.000 de locuitori, față de media UE de 17 la 100.000 de locuitori. În țara noastră, doar 3% din cheltuieli sunt alocate pentru sănătatea mintală, comparativ cu peste 5% în peste 60% din țările europene. (Materialul integral AICI)
RECOMANDAREA AUTORULUI: