Cum se va derula, pas cu pas, ANCHETA jafului din Olanda. Ipoteza-șoc luată în calcul de procurori și marile semne de întrebare
GÂNDUL are toate informațiile despre pașii pe care autoritățile române îi vor face în ancheta în cazul furtului artefactelor extrem de valoroase din tezaurul României de la muzeul din Olanda. După primele cercetări efectuate la fața locului, anchetatorii ar avea deja o pistă.
Surse judiciare au explicat pentru Gândul cum se va realiza ancheta în cazul jafului de la Muzeul Drents din Assen, de unde au fost sustrase piese de patrimoniu de o valoare inestimabilă, și anume celebrul coif de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice.
„Având în vedere dosarul deschis la Parchetul General, orice activitate care ar trebui realizată pe teritoriul statului olandez se va desfășura prin comisii rogatorii și prin ordine europene de anchetă.
Practic, procurorii români au dreptul să ceară să le fie puse la dispoziție procesul-verbal de cercetare la față locului, toate constatările criminalistice, expertize, înregistrări, camere de supraveghere, fotografii, declarații de martor etc.
Procurorii români vor avea acces la tot dosarul. În același timp, și procurorii olandezi pot solicită autorităților judiciare din România, în reciprocitatea cooperării internaționale, documentație, actele prin care a existat asigurarea internațională a obiectelor de tezaur și, pe parcursul anchetei, la orice act de procedură care ar putea ajută la finalizarea anchetei.
Oricum, cele mai multe probe se află pe teritoriul olandez”, au declarat sursele citate pentru Gândul.
Dosar deschis la Parchetul General
Un detaliu extrem de important este că, potrivit surselor noastre, anchetatorii ar avea deja o pistă care ar putea duce la rezolvarea cazului.
Ancheta a intrat într-o nouă etapă după ce, sâmbătă seara, Parchetul General deschis dosar penal în cazul tezaurului dacic furat din Olanda, iar Poliția Română a anunțat că au fost activate toate mecanismele de cooperare polițienească internațională.
„Dosarul va fi preluat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cercetările urmând a fi efectuate de către procurori din cadrul PÎCCJ și ofițeri de poliție și specialiști din Inspectoratul General al Poliției Române.
Împreună cu autoritățile din Olanda, se depun toate diligențele pentru soluționarea cazului, fiind activate și mecanismele de cooperare judiciară internațională. Raportat la actele procedurale efectuate în cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii”, se arată în comunicatul Parchetului General.
Ipoteză-șoc luată în calcul de anchetatori
Reamintim că România a rămas fără patru piese de tezaur cu o valoare uriașă pentru identitatea și istoria sa după un jaf care a durat mai puțin de trei minute. Potrivit datelor transmise până la acest moment de autoritățile olandeze, lovitura a fost dată spre dimineață, la ora locală 03:45, la Muzeul Drents din Assen printr-o metodă despre care istoricul de artă Arthur Brand spune că este deja notorie în Olanda: furturile care implică explozibili. „Hoții au realizat că această metodă este eficientă”, a spus el pentru un cotidian olandez.
Astfel, un zid al clădirii muzeului Drents a fost aruncat în aer, iar jaful s-a derulat cu repeziciune. Explozia a fost atât de puternică încât mai multe geamuri au fost spulberate, iar clădirile vecine zguduite.
Poliția a dat publicității primele imagini cu jaful.
Tâlharii au fugit, cel mai probabil, cu o mașină. O jumătate de oră mai târziu, un apel la urgențe anunța că nu departe de muzeu un autoturism era în flăcări. Polițiștii olandezi spun că nu este exclus să fie chiar mașina pe care hoții au abandonat-o și au incendiat-o pentru a șterge urmele. Câteva scene ar fi fost înregistrate pe camerele de supraveghere, unde s-ar vedea și siluetele hoților.
Dintre cele peste 700 de piese de la 18 muzee din România – comori dacice emblematice, din aur și argint, cu o valoare ce nu poate fi cuantificată – indivizii au sustras „cu țintă” doar cele trei brățări dacice și celebrul coif de aur.
La această oră, nu este exclusă, de către anchetatori, ipoteza existenței unui complice chiar din interiorul muzeului, au mai declarat sursele judiciare pentru Gândul.
Anchetatorii olandezi, ajutaţi de ofiţeri INTERPOL, încearcă acum să afle cine a dat lovitura. Există varianta, vehiculată de unii experți, ca hoții să fi acționat la pont, iar jaful să fi fost executat la comanda unui colecționar.
Paza și securitatea tezaurului dacic, asigurate exclusiv de un sistem informatic
Clădirea muzeului era una nouă, cu sisteme de siguranță de ultimă generație, dar fără agenți de pază prezenți fizic pe timpul nopții.
„Au ales calea cea mai scurtă, să intre direct în sala de expoziție. Are toate sistemele de securitate în ceea ce privește supravegherea audio, video și prin senzori. La aceste expoziții au luat măsuri speciale de întărire a securității, în sensul asigurării intrărilor și ferestrelor cu grilaje suplimentare. Muzeul era conectat la poliție”, a declarat Ernest Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie.
„Să arunci în aer peretele unui muzeu… Vorbim de persoane specializate, poate foști militari, oameni cu pregătire militară care au acces la explozibil”, a declarat și Cornel Popescu, directorul Muzeului Județean Argeș, potrivit observatornews.ro.
De asemenea, jurnaliștii olandezi au atras atenția asupra vulnerabilității sistemelor informatice de pază și protecție a unor exponate de o asemenea valoare.
„Atacul și jaful de la Muzeul Drents demonstrează că muzeele nu sunt pe deplin securizate. Și aici a existat doar securitate electronică și nu a fost prezent niciun agent de securitate personal. Cu greu te poți proteja împotriva unui astfel de atac”, spune un jurnalist criminalist de la WNL Vandaag.
„Toate aceste bunuri culturale fac parte din colecția Muzeului Național de Istorie a României. Din informațiile transmise de colegii olandezi, care au avut acces limitat în spațiul expoziției, celelalte piese expuse nu par să fi constituit obiectul jafului.
Toate piesele au fost asigurate înainte de a fi trimise în Regatul Țărilor de Jos, în conformitate cu legislația românească și practicile internaționale privitoare la organizarea expozițiilor. Atât spațiul, cât și vitrinele în care erau prezentate bunurile de patrimoniu erau securizate și aveau instalate sisteme de supraveghere, precum și sisteme de alarmă conectate cu poliția locală, care a putut astfel să intervină imediat”, este o parte din comunicatul transmis de Muzeului Național de Istorie a României în acest caz.
Cât valorează brățările dacice pe „piața neagră”
În urmă cu aproape 20 de ani, brățările dacice se vindeau pe piața neagră cu până la jumătate de milion de euro
„Numai pe o piață neagră pot fi valorificate altfel, poate că a fost o comandă. Pentru cineva care să le ia și să le țină acasă, într-o colecție particulară”, a spus Cornel Popescu, directorul Muzeului Județean Argeș pentru observatornews.ro.
Ipoteza este întărită și de faptul că spargerea a avut loc în ultima zi de expoziție, înainte ca piesele să se întoarcă în România.
Coiful de la Coțofenești, furat acum, este o piesă unicat a culturii geto-dace. Experții consideră că cel mai probabil, obiectul a aparținut unui rege. Este realizat integral din aur pur masiv și are o greutate de 770 de grame. A fost descoperit în 1929 în satul Coțofenești din Prahova, de niște copii care pășteau vitele. L-au dus acasă și a fost folosit ca adăpătoare și a stat pe un coteț pentru animale câteva luni. A fost vândut unui negustor care l-a donat statului român.
„Valoarea de asigurare este confidențială, nu poate fi dezvăluită. Este foarte importantă, în orice caz”, a declarat Ernest Târnoveanu.
Cel puțin la fel de valoroase precum celebrul coif sunt și cele trei brățări dacice sustrase din muzeul olandez. Sunt decorate cu un șarpe înaripat, cu bot de lup, asemănător unui dragon, stindard dacic redat și pe Columna lui Traian.
Peste 24 de asemenea bijuterii au fost descoperite după 1990 în zona Sarmizegetusei Regia. După mulți ani de căutări, doar 13 au fost recuperate de autoritățile române. Brățările din patrimoniu ar valora peste patru milioane de euro.
CITIȚI ȘI: