EXCLUSIV | Supraviețuitor din Colectiv: ”Un pacient cu arsură severă salvat în Germania costă 350.000 de euro. În România, se dau doar 90.000 de euro”

​La aproape opt ani de la incendiul din clubul Colectiv, România lui „avem de toate” este prinsă, din nou, pe picior greșit, de explozii și incendii la o stație GPL din Crevedia, în care zeci de oameni au suferit arsuri, majoritatea fiind dintre pompierii care interveneau pentru stingerea flăcărilor. Douăsprezece dintre pacienții aflați în stare gravă, cu arsuri pe mare parte din corp, au fost trimiși în străinătate. Mihai Grecea, unul dintre supraviețuitorii incendiului din clubul Colectiv, spune, într-un interviu pentru Gândul, că România a primit de la Banca Mondială 250 de milioane de euro să facă centre de arși, însă rezultatul este cel pe care-l vedem astăzi, după o nouă tragedie.

Interlocutorul Gândul a precizat că, din date certe de la spitalele care tratează arși, un pacient cu arsură severă care este salvat în Germania costă în jur de 300-350.000 de euro. În condiții extreme, în România, același pacient nu primește decât 90.000 de euro de la sistemul de sănătate publică.

Regizorul Mihai Grecea, care în noaptea de 30 octombrie 2015 filma concertul din Colectiv, a stat în comă săptămâni întregi după incendiu, nu a rămas indiferent după tragedia din urmă cu opt ani, ci a ales să se implice civic. El face parte dintr-un grup de supraviețuitori ce au inițiat și negociat cu trei miniștri ai Sănătății o modalitate de a ușura transportul marilor arși în afară țării și, implicit, de a le da o șansă la viață.

„Procedurile sunt complicate, dar nu a existat la Ministerul Sănătății preocupare reală pentru subiect”

După ce a văzut personal problemele din sistemul medical, Mihai Grecea spune că pacientul cu arsură severă nu poate fi tratat într-un spital normal, ci are nevoie „să fie îngrijit într-un centru de arși, o unitate de elită, proiectată pe niște coordonate care nu permit adaptarea unui spital existent la tipul acela de flux medical.”

„Acum, zice Alexandru Rafila că le-ar fi deblocat el. Sunt oricum într-o enormă întârziere aceste centre de arși. Ce trebuie să știe oamenii este că pacientul cu arsură severă nu poate fi tratat într-un spital normal, el trebuie tratat într-un centru de arși, o unitate de elită care este proiectată pe niște coordonate care nu permit adaptarea unui spital existent la tipul acela de flux medical.

Practic, este proiectat în jurul pacientul, a arsului grav. Așa se fac proiectarea clădirii și toate sistemele. Este o instituție extrem de complexă, nu putem avea, prin transformarea unei structuri existente, centre de arși. Am înțeles că la Timișoara au dat drumul puțin să funcționeze. Trebuiau să fie cinci centre de arși, de două și-au bătut joc și nu se mai fac, unul ar trebui, din punctul meu de vedere, cercetat de către DNA.

Știu că există o plângere făcută pe situația asta la Spitalul Bagdasar-Arseni, cu ce s-a întâmplat acolo, niște lucruri foarte grave de au pierdut această finanțare, s-a renunțat la ea, la niște bani. Au făcut o improvizație, care este o unitate funcțională de arși ca să parcheze niște aparatură pe care apucaseră s-o cumpere din banii de la Banca Mondială și să justifice banii aceia. Acolo nu se pot trata arși, pur și simplu nu au condiții, nici personal medical, nici nimic”, a spus Mihai Grecea.

„Cum să salvezi arși cu astfel de bugete în România?”

Supraviețuitorul incendiului din Colectiv consideră că, în toți acești ani, Ministerul Sănătății ar fi putut să se preocupe de specializarea personal medical pentru spitalele de arși care urmează să fie construite. În condițiile în care operaționalizarea unui centru de arși – din momentul în care a fost construit până când lucrează la capacitatea maximă – durează aproximativ cinci ani, cu tot ceea ce înseamnă personal medical instruit și proceduri puse la punct.

„Mai grav decât atât este faptul că acel cost pentru îngrijirea unui pacient ars este foarte mare, nu numai în străinătate, ar trebui să fie mare și în România, dacă sistemul de sănătate publică și-ar dori cu adevărat să salveze acești pacienți. Nu doar să-i salvezi și să-i trimiți acasă ologi, fără să-i recuperezi, ci să-i reintegrezi până la final în societate și în familie. Dar astea sunt cheltuieli foarte mari.

Decontarea de către Casa de Asigurări de Sănătate ar trebui făcută rațional, nu cum este acum. Vă dau un exemplu, este un calcul schematic făcut, dar sunt informații certe, de la spitalele care tratează arși în România și de la spitale care au salvat pacienți la Colectiv în străinătate.

Deci, un pacient cu arsură severă care este salvat în Germania costă în jur de 300-350.000 de euro. Același pacient în România nu primește decât, în situații extreme, 90.000 de euro de la sistemul de sănătate publică, pentru a putea finanțat, să fie salvat în condiții de România.

Și atunci, stăm și ne întrebăm: salariile medicilor sunt mai mari și la noi deja, energia electrică este scumpă și aici, medicamentele costă mult, bani în întreținerea spitalelor nu se bagă, dar între 350.000 de euro și 90.000 de euro este o diferență foarte mare. Cum salvezi arși cu astfel de bugete în România?

Arșii în România nu sunt interesanți, consumă bani. Nu contează că sunt ființe umane. Cotele cinismului în administrația sănătății publice din România sunt înfricoșătoare. Arșii consumă foarte multe resurse din sănătatea publică, dar este o problemă de principiu. Cine-i Ministerul Sănătății, cine-i Casa de Asigurări, este Dumnezeu, să decidă cine trăiește și cine moare? Doar în cazul acestor accidente colective se mai iau niște măsuri”, a mai spus Mihai Grecea

„Sechele postcombustionale îngrozitoare nu pot fi recuperate medical în România, pentru că nu există nicio unitate”

Mihai Grecea este de părere că și dacă vor fi construite aceste centre de arși, fără o viziune clară, fără voință politică și administrativă, lucrurile nu vor funcționa așa cum trebuie, iar îngrijirea pacienților nu se va ridica la standardele din alte țări.

Supraviețuitorul din Colectiv a subliniat și că, după ce sunt salvați și tratați, pacienții arși rămân cu sechele postcombustionale îngrozitoare, care nu pot fi recuperate medical în România, pentru că nu există nicio unitate de recuperare medicală.

„Ministerul Sănătății nu are un ghid de specialitate despre cum se recuperează pacientul cu arsură severă”, a precizat Mihai Grecea.

În opinia sa, niciun spital sau nicio clinică privată din România nu face secții de arși pentru că nu „este definit nicăieri în legislație ce înseamnă recuperarea arsului și care ar fi tarifarea, acoperirea financiară de la asiguratorul de sănătate a acestor activități.”

În urmă cu câțiva ani, am făcut, cu un grup de supraviețuitori de la Colectiv, propunerea de a se face un mecanism de transfer rapid în străinătate a pacienților care au trecut printr-o arsură severă și care efectiv nu pot fi tratați în România. Nu pentru că nu ar fi medici capabili – sigur, nici nu au avut ocazia să se antreneze foarte bine în condiții de spitale moderne -, dar pur și simplu nu au condiții să le dea o șansă de tratare corectă pacienților arși.

Chiar dacă îi tratează și îi salvează, rămân cu sechele postcombustionale îngrozitoare, care nu pot fi recuperate medical în România, pentru că nu există nicio unitate de recuperare medicală în România, din motivul că Ministetul Sănătății nu are un ghid de specialitate despre cum se recuperează pacientul cu arsură severă. De ce nu are? Pentru că, în ministerul Sănătății, Comisiile de specialitate nu fac acest ghid. Este pe masa Ministerului Sănătății din 2021, de când am colaborat cu Monica Althamer, ea reprezenta atunci pacienții.

În timpul Ioanei Mihăilă (fost ministrul al Sănătății – n.r.), s-a făcut un astfel de ghid de recuperare medicală a pacientului ars, făcut cu Comisia Multidisciplinară de Arsuri a Ministerului Sănătății, lăsat pe masa ministrului, să-l dea ca ordin de ministru. Pe baza acestui ghid să se poată organiza corect spitalele, cu secții de recuprare medicală a arsului și contractul-cadru cu Casa de Asigurări de Sănătate să poate fi făcut pe niște baze, să poată face niște costuri”, a explicat Mihai Grecea.

„Mai nou, îi pun claie peste grămadă în aceste unități funcționale de arși”

Supraviețuitorul incendiului din Colectiv vorbește și despre importanța Ordinul 476/2017 al Ministerului Sănătății, care descrie felul în care trebuie tratată arsura severă în România.

„Avem legi, avem acele regulamente de transfer în străinătate a pacienților cu arsură severă, care nu pot fi tratați în România – deci toți pacienții care au criterii de internare în Centrul de Arși – și criteriile astea sunt definite în Ordinul 476/2017 al MS. Toți cu aceste criterii ar putea transferați afară.

Nu se face acest lucru, pentru că Ministerul Sănătății nu vrea să scoată bani. Și atunci îi «parchează» prin UPU, prin țară, pe la câte-o secție de chirurgie plastică, unde se infectează toți. Sau, mai nou, îi pun claie peste grămadă în aceste unități funcționale de arși – care există la Timișoara, la Iași, la Bagdasar-Arseni, considerând că acolo au un pat de arși. Dar au un pat de arși pentru o arsură medie”, a explicat Mihai Grecea.

„Coboară legislația pentru a putea da o aură de legalitate mizeriei actuale„

România a implementat o serie de principii din cadrul Asociației Europene pentru Arsuri, pe care nu le respectă însă, susține Mihai Grecea.

Acesta ridică un mare semn de întrebare cu privire la certificarea Centrului de Arși de la Floreasca, care nu respectă Ordinul 476, mai exact să aibă bancă de piele sau acces la bancă de piele.

„Asociația Europeană pentru Arsuri – cea care face standardizarea sau certficarea spitalelor din Europa- verifică și atestă că se respectă un standard foarte înalt (în ceea ce privește tratarea arșilor – n.r). Legislația noastră a implementat aceste principii de acolo, doar că nu se respectă. Inițial, au fost dați cinci ani termen pentru conformarea spitalelor, după care l-a mai amânat cu încă vreo trei.

Acum, suntem în situația în care Ministerul Sănătății pretinde, prin Comisia de Chirurgie Plastică și Microchirurgie Reconstructivă, că acest ghid este mult prea restrictiv, că, da, vom avea centre de arși, dar până atunci trebuie să și tratăm în țară pacienții. Iar medicii din țară, lucrând cu pacienții într-o stare gravă, în niște secții care nu sunt atestate pe hârtie și pe lege să trateze acei pacienți, fac în fiecare zi malpraxis sau sunt în acest risc.

Și atunci ce s-au gândit ei? Hai să mai modificăm Ordinul ăsta de ministru, să scădem puțin standardele și unitățile funcționale de arși, să le transformăm în centre de arși. Centrul de arși, prin Ordinul 476, trebuie să aibă bancă de piele sau acces la bancă de piele. Centrul de Arși de la Floreasca nu are. Cum l-au certificat?  Cum a îndeplinit acel centru standardele înalte de centru de Arși cu Spitalul Floreasca?

Încercăm să coborâm legislația la nivelul mizeriei din sistem pentru a putea da o aură de legalitate mizeriei actuale. Aspectul multidisciplinar al tratării arșilor există peste tot în medicina modernă, la noi se ocupă doar chirurgia plastică de chestia asta, care are alte priorități, fese, sâi, buze etc.”, a mai spus Mihai Grecea.

Doisprezece răniți în exploziile de la Crevedia sunt tratați în străinătate

Prima explozie de la stația GPL din Crevedia, județul Dâmbovița, a avut loc sâmbătă, 26 august, și a fost urmată de o explozie mult mai puternică, chiar în timpul intervenției pompierilor.

Doi oameni din Crevedia au murit și alte 56 de persoane au fost rănite, dintre care 39 de pompieri, doi polițiști și doi jandarmi. Dintre pacienții rămași internați, cu arsuri și traumatisme, 12 au fost transferați la clinici din Belgia, Italia, Germania, Austria și Norvegia.

Conform bilanțului de marți, sunt internați în continuare trei pacienți critici intubați și ventilați mecanic, dintre care doi la Spitalul Floreasca și unul la Spitalul „Bagdasar-Arseni”.

În unităție medicale din Capitală sunt internați și 24 de pacienți aflați în stare medie sau ușoară, dintre care: 11 la Spitalul Floreasca, opt la Spitalul “Bagdasar-Arseni”, trei la Spitalul de Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri, unu la Spitalul Universitar de Urgență și unu la Spitalul Elias.

Câte paturi pentru marii arși sunt în România

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a afirmat, marți, într-o conferință de presă, că în România sunt 34 de paturi pentru mari arşi, după ce în spațiul public a apărut un document semnat de secretarul de stat din MS Cătălin Vișean, din 7 august 2023, care arată că „în prezent există doar 6 paturi pentru pacienți adulți arși gravi și niciunul pentru copii”.

Dintre cele 34 de paturi care ar fi funcționale, potrivit ministrului Sănătăţii, 24 sunt pentru adulţi şi 10 pentru copii, respectiv:

• 6 paturi pentru mari arși cu terapie intensivă la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca,
• 5 paturi la Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică și Reparatorie și Arși București,
• 5 paturi la Spitalul Clinic de Urgență Județean Sfântul Spiridon din Iași,
• 5 paturi la Spitalul Clinic Județean de Urgență ”Pius Brînzeu” din Timișoara,
• 3 paturi la Spitalul Clinic de Urgență ”Bagdasar-Arseni”,
• 10 paturi de pediatrie la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu.

Ministrul susține că a fost repornită construcția celor trei centre de mari arși din Timișoara, care erau abandonate la Ministerul Sănătății și pentru care practic nu mai exista finanțare, fiind făcută o renegociere cu Banca Mondială. Termenul estimativ de finalizare este februarie 2025, a precizat Alexandru Rafila.

La centrul din Târgu Mureș, construcția va începe în luna septembrie a acestui an, iar termenul estimativ de finalizare este februarie 2025.

Pentru centrul de la Spitalul de Urgență pentru Copii ”Grigore Alexandrescu”, contractul a fost semnat în luna august 2023, iar până la sfârșitul lunii septembrie va fi începută construcția, termenul de finalizare fiind februarie 2025.

Patru dosare deschise după exploziile de la stația GPL din Crevedia

Ancheta privind exploziile de la Crevedia a fost preluată de Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, fiind coordonată de procurorul Marius Iacob, care a instrumentat incendiile de la Maternitatea Giulești și Piatra Neamț, dar și cazul Elodia.

Un al doilea dosar deschis după exploziile de la Crevedia este instrumentat de Parchetul Curții Militare de Apel București și vizează modul de intervenția a pompierilor la depozitul GPL. Dosarul este deschis procedural în astfel de cazuri, pentru posibile infracțiuni de neluare și nerespectare a măsurilor de protecția muncii și vătămare corporală din culpă, dar asta nu înseamnă că au existat indicii că s-a greșit cu ceva sau că existau suspiciuni că pompierii nu și-a făcut treaba.

Alte două dosare au fost deschise la Direcția Națională Anticorupție, în urma sesizărilor din oficiu, având ca obiect săvârșirea de către funcționari publici a unor presupuse infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, în legătură cu autorizarea stației GPL din Crevedia. 

CITEȘTE ȘI:

VIDEO EXCLUSIV | Dezvăluiri cutremurătoare ale fiului celor doi soți morți la Crevedia. „Mama a văzut gaz mult în curte. Nu a apucat să ajungă la ușă”

VIDEO EXCLUSIV | Mărturiile oamenilor care au văzut infernul de la Crevedia și au simțit cum ard hainele pe ei. ”A fost iadul pe pământ”

FOTOGRAFIE ȘOCANTĂ. Exploziile de la Crevedia au fost atât de puternice încât au topit căștile pompierilor

EXCLUSIV | Șeful DNA explică de ce au fost deschise 2 dosare penale după exploziile de la Crevedia

EXCLUSIV | Pompierii răniți la Crevedia și Raed Arafat vor fi audiați. Detalii despre dosarul deschis la Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel