Așa cum a anticipat Gândul, care a scris încă de luni că prețul combustibilului va exploda, benzinarii au profitat de embargoul petrolier pus de Iran prin închiderea strâmtorii Ormuz și au umflat imediat prețurile la pompă. Însă, arată un studiu realizat de Asociația Energia Inteligentă, prețul motorinei la pompă din România este peste nivelul prețului corect de piață, în condițiile în care țara noastră este al doilea producător european de țiței.
Deși diferența nu este una dramatică — aproximativ 10 bani pe litru—, într-o economie care consumă milioane de tone de carburant anual, chiar și această marjă aparent minoră capătă sens. Ea prefigurează scumpiri în lanț, așa cum s-a întâmplat și la declanșarea războiului din Ucraina, când în doar o lună de la invazia armatei ruse în țara vecină, prețurile la pompă au explodat, deși România nu era implicată în conflict.
România are una dintre cele mai bune infrastucturi petroliere din Europa de Est, deci scumpirea nu se justifică
România este al doilea producător de țiței din Europa, căci are una dintre cele mai dezvoltate infrastructuri petroliere din Europa Centrală și de Est, are rafinării, acces direct la importuri maritime prin Marea Neagră și un sistem logistic de conducte apt să conecteze porturile cu rafinăriile și depozitele interne.
Rafinăria Astra din Ploiești / Sursă FOTO: captură Digi 24
În mod logic, o structură de o asemenea anvergură ar fi de așteptat să stabilizeze prețurile carburanților și să atenueze fluctuațiile pieței internaționale.
În cadrul studiului semnat de Asociația Energia Inteligentă – Analiza fluxurilor petroliere, a costurilor și prețului la pompă în România – reiese, prin analiza fluxurilor de aprovizionare și a evoluției costurilor petrolului din ultimele 90 de zile, că prețul motorinei la pompă din România este peste nivelul prețului corect de piață. Diferența nu este una dramatică — aproximativ 10 bani pe litru — dar într-o economie care consumă milioane de tone de carburant anual, chiar și această marjă aparent minoră devine relevantă.
Cum funcționează sistemul petrolier românesc
Potrivit datelor asociației, care apără drepturile consumatorilor români de energie, aprovizionarea cu țiței și produse petroliere din România este structurată pe 3 niveluri principale:
- fluxul curent de aprovizionare (producție internă și importuri)
- stocurile comerciale ale companiilor
- stocurile strategice obligatorii ale statului.
Este un model identic cu cel utilizat în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, fiind special conceput pentru a asigura securitatea energetică.
Trebuie reținut că rafinăriile românești procesează materia primă din producția internă și din importuri maritime sau regionale.
Țara noastră importă o mare parte din țițeiul pe care îl procesează
Consumul anual de țiței al României este de aproximativ 10 milioane de tone.
Producția internă acoperă doar 2,9 milioane de tone, ceea ce înseamnă că aproximativ 70% din necesar provine din importuri .
Principalele surse de import sunt:
- Kazahstan
- Azerbaidjan
- Irak
- Motorina este principalul carburant al economiei românești. Consumul anual este de aproximativ 6,6 milioane de tone, o parte importantă fiind acoperită din importuri directe sau din țiței importat și rafinat local.
Infrastructura de rafinare
România dispune în prezent de 3 rafinării majore:
Petromidia (Rompetrol) – aproximativ 4,8 milioane tone/an
Petrobrazi (OMV Petrom) – aproximativ 4,5 milioane tone/an
Petrotel (Lukoil) – aproximativ 2,7 milioane tone/an
Capacitatea totală de rafinare este de aproximativ 12 milioane de tone anual, suficientă pentru a acoperi o mare parte din consumul intern și pentru exporturi regionale.
Piața funcționează cu mai multe niveluri de stocuri. Stocurile comerciale de produse petroliere acoperă în mod normal aproximativ 20–45 de zile de consum. În paralel, România menține stocuri strategice obligatorii conform legislației UE, care trebuie să acopere cel puțin 90 de zile de importuri nete sau 61 de zile de consum intern. În practică, nivelul este de aproximativ 90 de zile de consum .
Așadar, sistemul petrolier românesc ar putea acoperi teoretic 110–130 de zile de consum în cazul unei crize majore. Capacitatea totală estimată de stocare pentru țiței și produse petroliere în România este aproximativ 3,3 milioane de tone (aproape jumătate din consumul unui an întreg al României).
Fluxurile reale din ultimele luni nu justifică scumpirea de azi
Simularea fluxurilor de aprovizionare pentru perioada decembrie 2025 – februarie 2026 indică o piață stabilă. Stocul comercial de motorină este estimat la aproximativ 450 mii tone, echivalentul a aproximativ 25–27 de zile de consum în sezonul de iarnă.
În fiecare lună, intrările de motorină — producția internă și importurile — sunt aproape identice cu ieșirile reprezentate de consumul intern și exporturi, ceea ce menține stocurile constante.
În paralel, rafinăriile procesează lunar aproximativ 900–950 mii tone de țiței, menținând un stoc de aproximativ 900 mii tone, echivalentul a aproximativ 30 de zile de funcționare.
Petrolul s-a scumpit în ultimele luni, dar nu suficient cât să explice prețul de astăzi de la pompă pentru motorină, conchide studiul.
„Conform calculelor AEI, preţul mediu al motorinei la pompă ar fi trebuit să crească de la 7,64 lei/l în decembrie 2025 la un maxim de aproximativ 8,35 lei/l în prima săptămână din martie 2026. Pe baza fluxurilor logistice şi a costurilor materiei prime achiziţionate, analiza indică faptul că preţul corect al motorinei nu ar trebui să depăşească aproximativ 8,35 lei/l, iar cel al benzinei aproximativ 8,18 lei/l. Cu toate acestea, conform datelor publicate de platforma PecoOnline, în data de 5 martie 2026, preţul mediu al motorinei în România era de 8,45 lei/l . Diferenţa este de aproximativ 10 bani pe litru peste nivelul estimat al costurilor”, spune Dumitru Chisăliţă, președintele AEI.
Umflarea prețului se răsfrânge asupra economiei
Potrivit acestuia, la un consum anual de aproximativ 6,6 milioane de tone de motorină, o diferenţă de doar 10 bani pe litru poate însemna sute de milioane de lei anual. Această sumă este plătită indirectă de transportatori, agricultori, industrie şi consumatori.
„Din cei 10 bani, estimăm că 3,5 bani merg la bugetul de stat şi 6,5 bani merg la companii. Dar de la începutul anului până în prezent statul din creşterea preţului la produsele petroliere, prin TVA câştigă suplimentar 8 bani la fiecare litru vândut. Într-o piaţă funcţională, variaţiile de preţ sunt normale. Dar atunci când acestea depăşesc costurile justificate de materie primă şi logistică, apar întrebări legitime despre structura şi mărimea marjelor comerciale. În acest context, ar fi util ca Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Consiliul Concurenţei să analizeze evoluţia marjelor din sectorul distribuţiei de carburanţi şi modul în care acestea s-au modificat în ultimele zile. Mai multă transparenţă privind structura preţului la pompă ar contribui la consolidarea încrederii publice într-o piaţă esenţială pentru economie. Pentru că, într-o economie dependentă de transport rutier, preţul motorinei nu este doar o problemă energetică – ci una care afectează întreaga economie”, a mai scris Dumitru Chisăliţă.
AUTORUL RECOMANDĂ
Psihologia inversă a ministrului Ivan încurajează speculatorii. ”E nevoie doar de o scânteie ca să ne trezim cu cozi uriașe la benzinării”
Prețul motorinei a explodat în București. La unele pompe, carburantul diesel se vinde cu aproape 9 lei pe litru. „Este japcă. Suntem noi șmecherii Europei. În alte țări este 3-4 lei. „Merg în Bulgaria să fac plinul de acolo”
România, cimitirul de mașini al Europei. Suntem printre țările fruntașe la condus rable. Ce vârstă are, în medie, parcul nostru auto