INTERVIU| Jurnalist și politolog din Ucraina, despre pericolul unui atac al Rusiei: „Un război ar înseamna pentru România riscuri foarte mari”

De săptămâni sau chiar luni de zile, întreaga Europă privește cu îngrijorare spre zona de est, unde Rusia a mobilizat peste 100.000 de militari la granița ucraineană. Marin Gherman, jurnalist și director al Institutului de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți, detaliază într-un interviu pentru Gândul modul în care societatea ucraineană se raportează la tensiunile tot mai ridicate din regiune. În plus, politologul explică faptul că, un război de anvergură clasică ar înseamna pentru România multe riscuri.

Marin Gherman este director al Institutului de Studii Politice și Capital Social de la Cernăuți. Totodată, este doctor în științe politice și coordonează activitatea Centrului Media BucPress, care include mai multe instituții de presă în limba română din Ucraina.

UTILE Ce trebuie să faci mereu când intri într-o cameră de hotel: durează 5 secunde

07:00

ACTUALITATE Valentin Stan: Putin nu poate fi anchetat pentru un act de agresiune pentru că Rusia trebuie să voteze la ONU dacă situația din Ucraina e sau nu agresiune

07:00

„Oamenii sunt destul de îngrijorați în legătură cu situația creată și de aceste discuții permanente din presă, din spațiul public, privind concentrarea trupelor rusești la frontierele estice ale Ucrainei, dar și din nord și din sud. Fiecare zi vine cu noi informații și surprize și este normal ca oamenii să fie într-o situație complicată psihologică. În Ucraina, posturile de televiziune, radiourile, portalurile de știri informează despre un posibil război de ani de zile, purtătorii de cuvânt ai armatei vorbesc constant despre situația din estul țării și populația s-a obișnuit cu știrile legate de un posibil război și cu informațiile despre violența militară”, explică politologul și jurnalistul ucrainean de origine română Marin Gherman pentru Gândul.

Jumătate dintre cetățenii ucraineni consideră că Rusia va invada țara lor. Cealaltă jumătate este sceptică. Și în România, un sondaj Avangarde care a măsurat percepții publice asupra situației din Ucraina, la comanda G4Media, arată că 42% dintre respondenți cred că Rusia va invada Ucraina, doar 29% fiind de părere că invazia nu va avea loc.

Sunt și cetățeni care nu o iau în serios spunând că suntem în război de ceva ani și nu fac această diferențiere între o luptă statică de tranșee, ceea ce vedem în Donbas în momentul de față, și o invazie la scară largă care ar putea avea loc.

Marin Gherman

„Ucraina este văzută de ruși ca fiind parte a lumii ruse”

Ucraina nu ar putea face faţă unei invazii pe scară mare a Rusiei, dar militarii ucraineni ar putea provoca pierderi serioase ruşilor, se arată într-o analiză RAND realizată în luna decembrie 2021. Din 2014, SUA a trimis Ucrainei armament în valoare de peste 2,5 miliarde de dolari, inclusiv radare pentru artilerie (pentru depistarea poziţiilor artileriei inamice) şi în special rachete antitanc Javelin, de ultimă generaţie.

Nu putem spune că scenariul evitării unei mari confruntări este imposibil. Orice este posibil, în contextul în care interesul de bază al Federației Ruse, este crearea unei zone controlate de Moscova, mai exact, refacerea gloriei de odinioară a Imperiului Rus, luarea Ucrainei sub controlul acestei lumi ruse ca un concept geopolitic de sine stătător. Cu alte cuvinte, Ucraina ar reprezenta pentru Kremlin, dacă se va apropia mai mult de NATO, UE și Occident, o catastrofă din mai multe puncte de vedere, deoarece Ucraina este văzută de ruși ca fiind parte a lumii ruse, ceva inseparabil de tot ceea ce înseamnă rusesc. 

Marin Gherman, jurnalist și analist politic din Cernăuți

În plus, spune politogul, narațiunile oamenilor politici de la Kremlin, dar și cele din presa rusească, care repetă electoratului intern că Ucraina este importantă și că pierderea ei ar fi o catastrofă reprezintă, de fapt, un joc de imagine făcut de Kremlin pentru tot ceea ce înseamnă regimul Putin în momentul de față.

Posturile rusești, interzise în Ucraina

În ceea ce privește fenomenul dezinformării, fake news-urile sunt împrăștiate pe rețelele sociale, Facebook și Telegram, mai degrabă decât în mass-media.

„Presa clasică și televiziunile dezinformează mai puțin, asta pentru că posturile de televiziune rusești au fost interzise în Ucraina acum 5 ani. Nu toate, însă cele guvernamentale, inclusiv agențiile de știri Ria Novosti, Sputnik, au accesul blocat în Ucraina. Există însă Facebook cu libertatea ce o oferă, iar mecanismele de curățare a acestor spații de dezinformare nu au fost încă inventate”, explică jurnalistul Gherman.

Efectele tensiunilor dintre Ucraina și Rusia asupra României

Întrebat ce efecte are asupra României presiunea militară pusă de Vladimir Putin pe Ucraina, o confruntre România-Rusia-NATO este imposibilă în perioada viitoare dacă vorbim despre un război clasic.

Nu văd ca fiind posibil un război Rusia-România-NATO, pentru că riscul este prea mare în cazul Kremlinului. Strategia Moscovei este de a decupla Ucraina de securitatea europeană, de a arăta că Ucraina nu este NATO și astfel rămâne responsabilitatea Rusiei. Totodată, oficialialii ruși încearcă să obosească statele din occident de această temă până când și ei se vor renunța și vor deveni mai indiferenți față de Ucraina lăsând-o pe seama Rusiei. Aceasta este miza strategică a Rusiei pe viitor din punctul meu de vedere”, explică Gherman.

Un război de anvergură clasică ar înseamna pentru România multe riscuri, potrivit analistului politic din Cernăuți: „Un val mare de refugiați, de strămutați pe teritoriul României, frontiera româno-ucraineană va fi supusă unei grele încercări, iar România s-ar transforma într-un important furnizor de securitate sau de stabilizare a situației”.