Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja, despre cloudul guvernamental: Vorbim despre patru centre de date gândite de STS astfel încât dacă unul este atacat celelalte să preia taskurile aferente

Publicat: 26 05. 2022, 10:00
Sebastian Burduja / Foto - Facebook

Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja, a explicat la Europa FM ce înseamnă și ce implicații are în funcționarea instituțiilor statului român cloudul guvernamental. Proiectul de o jumătate de miliard de euro cuprins în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a stârnit numeroase dezbateri aprinse în spațiul public în ultima vreme. 

Cloudul guvernamental, o imensă bază cu date de identificare a tuturor românilor, ar oferi infrastructura necesară instituțiilor statului pentru digitalizarea activității și relației cu publicul, explică Burduja.

Practic, nu va mai fi nevoie să ducem hârtii, documente de la o instituție la alta, iar instituțiile ar fi legate între ele și ar face schimb de informații.

„Cloudul, din punct de vedere al tehnologiei, este un instrument prin care îți asiguri o protecție a datelor, o reziliență a lor. Datele (n.r. ale cetățenilor români) nu mai stau pe serverul unei anumite instituții, ci stau într-un sistem sigur cu backupuri, de aceea vorbim despre patru centre de date, de exemplu, pentru că în cazul unor defecțiuni sau atacuri să existe protecție adițională”, a explicat Sebastian Burduja la Europa FM.

Aceste patru centre sunt gândite astfel încât, în cazul în care unul, al doilea, al treilea poate eșuează sau are o problemă, celelalte sau celălalt să preia această sarcină.

„Ele sunt gândite la nivelul Serviciului de Telecomunicații Speciale – dânșii au venit cu această gândire pentru că vorbim despre un cloud guvernamental”, adaugă Burduja.

Planul Național de Redresare și Reziliență al României, parte a planului european Next Generation EU (prin care UE a alocat 750 de miliarde de euro ca răspuns la criza provocată de pandemie), prevede mai multe măsuri de transformare digitală a administrației.

Printre problemele identificate în PNRR în privința digitalizării administrației publice se numără fragmentarea, lipsa de interoperabilitate, barierele birocratice, competențele digitale reduse, expunerea la riscuri cibernetice.

Investițiile legate de digitalizare din PNRR au în vedere toate aceste probleme și sunt direcționate atât către infrastructură cât și către instrumente necesare pentru a le aborda.

„Investițiile care stau la baza reformelor includ dezvoltarea cloud-ului guvernamental, digitalizarea sănătății, a sistemului judiciar, a mediului, a ocupării forței de muncă și a protecției sociale, a achizițiilor publice, a organizațiilor neguvernamentale, conectivitatea în zonele albe, asigurarea securității cibernetice pentru diferite structuri și îmbunătățirea atât a competențelor funcționarilor publici, cât și cele ale populației în general. O investiție esențială se referă la introducerea cărții de identitate electronice pentru cetățenii români,” se arată în PNRR.