Ministrul Mediului vrea modificarea legii companiilor de stat/Diana Buzoianu: „Este nevoie urgentă de o reformă”

Publicat: 08 08. 2025, 15:20
Ministrul Mediului PRINS cu garda jos! Nu a știut să numească TREI specii pe cale de dispariție din România

„Actuala lege a companiilor de stat face din ministru notar. Voi propune modificarea ei de urgență.”, spune ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu. Aceasta vrea modificarea legislației care reglementează funcționarea și organizarea companiilor de stat. 

Diana Buzoianu vrea modificarea imediată a legislației în baza căreia funcționează companiile de stat. Ministrul Mediului consideră că actualul cadru legislativ permite „accesul în funcții de conducere al unor persoane cu trecut controversat sau fără o competiție reală pentru posturile respective”.

„Avem o lege care, practic, te obligă să pui în funcție unicul candidat înscris, dacă se îndeplinesc niște condiții minimale. Avem o procedură care permite ca persoane care au fost trimise în judecată să treacă linia de start fără nicio barieră legală.

Și avem un sistem prin care membrii Consiliului își pot stabili singuri indemnizația, în timp ce ministrul nu semnează, doar avizează. Dacă asta nu e o invitație la abuz, atunci nu știu ce e”.

Efectele unor astfel de măsuri scăpate de sub controlul legii ar permite persoanelor cu probleme juridice să ocupe posturile vacante din sistem.

Persoane inculpate în dosare penale pot trece de procedura de selecție fără niciun obstacol legal, deoarece nu există criterii de integritate care să scadă punctajele în cadrul selecției;

  •  În anumite cazuri, pentru un post din Consiliul de Administrație se înscrie un singur candidat și, deși e o încălcare vădită a ideii de competiție, ministrul e obligat de lege să numească unicul candidat, fără posibilitatea anulării concursului pentru acel post și reluarea concursului;
  •  Deși la început de mandat indemnizațiile sunt setate de ministru, mai apoi indemnizațiile sunt ulterior stabilite de comitetul de remunerare format chiar din membrii Consiliului de Administrație, ceea ce înseamnă că aceștia își pot decide singuri remunerația, ministrul având doar rolul de a aviza noua indemnizație;
  • Reprezentanții ministerului în Consiliile de Administrație nu pot vota conform unui mandat explicit al ministrului, ceea ce face imposibilă intervenția autorității tutelare în deciziile cu impact major asupra companiei. Ei, conform legii, se consultă cu reprezentanții ministerului, dar nu au mandat scris obligatoriu de urmat, deși formal, pe hârtie, reprezintă ministerul, mai spune ministrul.

Ce propuneri vrea șeful ministerului de resort

În cadrul Grupului de lucru interministerial, pentru reforma companiilor de stat, ministrul Diana Buzoianu vrea să propună următoarele măsuri:

  • Introducerea unor criterii de integritate care să permită depunctarea sau eliminarea candidaților inculpați ori trimiși în judecată;
  • Posibilitatea reluării procedurii de selecție atunci când nu există concurență reală, pentru a evita desemnarea automată a singurului candidat înscris;
  • Stabilirea nivelului indemnizației exclusiv prin contractul de mandat, de către conducătorul autorității tutelare, nu de către comitetul de remunerare format din oamenii care primesc această indemnizație;
  •  Acordarea unui mandat concret din partea ministrului pentru reprezentanții ministerului în Consiliile de Administrație, astfel încât autoritatea tutelară să poată exercita un control real.

„Este nevoie urgentă de o reformă a guvernanței companiilor de stat. Cazul Romsilva arată limpede că legislația actuală nu protejează interesul public și obligă chiar la numiri controversate. Voi argumenta nevoia reală pentru ca aceste modificări să fie adoptate cât mai rapid în grupul de lucru care a fost format pe tema reformei C.A.-urilor”, a adăugat Diana Buzoianu.

 RECOMANDAREA AUTORULUI:

Noi contracte de mandat pentru membrii CA al ROMSILVA. Indemnizații reduse cu mai mult de 50%

Raportul Corpului de Control în cazul Romsilva, trimis la Parchet / Au fost date prime de 46 de milioane de lei, deşi multe direcţii aveau pierderi