Patru din zece copii români au mame plecate la muncă în afara țării. Cei mai mulți dintre ei își văd părintele doar o singură dată pe an
Cel mai recent raport publicat de organizaţia Salvaţi Copiii România arată că peste 230.000 de minori din țară au mame care muncesc și locuiesc în străinătate. Potrivit studiului, majoritatea copiilor ajung să vadă părintele de sex feminin doar o dată pe an, iar vârsta medie la care aceștia sunt lăsați singuri de către mamele care părăsesc țara este de până în șapte ani.
Ancheta realizată de organizația nonprofit relevă faptul că, în medie, 4 din 10 copii (230.000) au mama plecată în afara țării, dintr-un total de 536.000 de copii cu părinți care lucrează în străinătate. În situația în care ambii părinți au fost nevoiți să lucreze peste granițe, 77.000 dintre minori au rămas în țară în grija rudelor.
Raportul arată că mama pleacă prima dată la vârsta de 6 ani şi 11 luni a copilului, a fost plecată 3,2 ani din cei 4,5 în care copilul s-a confruntat cu migraţia mamei, iar 58% dintre mamele plecate să muncească în alte state se întorc în ţară o dată pe an. Dintre acestea, 5% vin să-și vadă copiii o dată la doi ani sau chiar mai rar.
De asemenea, ancheta dezvăluie și faptul că, în medie, copiii cu părinții plecați la muncă în străinătate merg semnificativ mai puțin la medic – de 2,2 ori pe an – decât copiii care nu se află în această situație – 2,5 ori pe an -, deși nevoile medicale în cele două categorii nu sunt semnificativ diferite.
Conform unui studiu național complex realizat de Organizația Salvați Copiii România la finalul anului trecut, aproape 14% dintre copiii români care au acum vârste între 0-17 ani împliniți au avut cel puțin un părinte plecat la muncă în alte state, în ultimul an.
Copiii cu părinți plecați în străinătate trebuie să rămână integrați în comunitate
Primele trei destinații de migrație pentru muncă, în cazul femeilor, sunt Italia (21%), Spania (17%) și Austria (12%), iar în cazul bărbaților, acestea sunt Germania (24%), Italia (22%) și Marea Britanie (14%). Mai mult, aproape o treime (31%) dintre copiii care au fost întrebați dacă au fost de acord cu plecarea părintelui sau a ambilor părinților la muncă, în alte state, au răspuns negativ.
Președintele Executiv Salvați Copiii România, Gabriela Alexandrescu, susține că este extrem de important ca minorii care au părinți plecați în străinătate să rămână integrați în comunitate și să nu se izoleze social.
„Acești copii au nevoi psiho-sociale mult mai puternice decât cei care cresc cu părinții alături și astfel își pot manifesta emoțiile, pot povesti spontan ce li s-a întâmplat la școală. Unii dintre ei rămân în țară doar în grija rudelor și dezvoltă un sentiment acut de marginalizare. Taberele pe care Salvați Copiii România le organizează au rolul de a-i reconecta pe copii cu ceilalți și de a le oferi timp de calitate. Mulți dintre ei nu au mai fost în tabere și acest gest de normalitate îi ajută să se integreze social și să trăiască bucuriile normale ale copilăriei”, a spus Gabriela Alexandrescu.
În ceea ce privește ierarhia motivelor care au stat la baza deciziei părinților de a pleca la muncă în alte state, oficialii organizației Salvaţi Copiii evidențiază:
- Motivația venitului individual scăzut în cazul mamelor (36%) ocupă o pondere mai mare decât în cazul taților (32%);
- Motivația îmbunătățirii situației generale a familiei ocupă o pondere semnificativ mai mare pentru tați (33%), în comparație cu mamele (26%);
- Motivația banilor pentru educația copiilor ocupă o pondere de două ori mai ridicată în rândul mamelor (11%) decât în rândul taților (5%).
De asemenea, studiul relevă faptul că 87% dintre părinții plecați în alte state în ultimul an obișnuiau sau obișnuiesc să trimită bani aparținătorilor sau copiilor rămași în țară.
„Frecvența discuțiilor copiilor cu părintele plecat tinde să crească odată cu creșterea în vârstă a copilului, până la atingerea pragului de 14 ani pentru copil, după care tendința este ușor descendentă. Majoritatea copiilor vorbesc cu părintele plecat zilnic. Remarcăm faptul că 20% dintre adolescenții (15-17 ani) care au un părinte plecat la muncă în alte state (unul din cinci) vorbesc cu el o dată pe săptămână sau mai rar. Principalul mijloc de comunicare cu părinții plecați sunt platformele video (77%)”, se arată în raportul organizației.
Copiii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în alte state, predispuși la vicii și comportamente problematice
În cazul aparținătorilor, 83% dintre aceștia declară că în decizia de plecare a părintelui a fost implicat și copilul, în ciuda faptului că ponderea în care copiii declară că au fost implicați este semnificativ mai mică (62%).
Ancheta semnalează și faptul că:
- Minorii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în alte state au o probabilitate de cinci ori mai mare (560%) de a consuma frecvent alcool, în comparație cu ceilalți copii;
- Minorii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în alte state au o probabilitate dublă, prin comparație cu ceilalți copii, de a fuma frecvent;
- Minorii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în alte state au o probabilitate de șase ori mai mare de a genera conflicte cu ceilalți copii (în corelație cu problemele de externalizare identificate anterior și sentimentele negative pe care copilul le resimte);
- Minorii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în alte state au o probabilitate de peste șase ori mai mare de a consuma etnobotanice sau substanțe interzise, în comparație cu ceilalți copii.
„Deși situația materială a familiilor cu un membru plecat la muncă în alte state este percepută a fi mai bună decât în cazul celorlalte familii, încrederea în evoluțiile viitoare la nivel de familie este mai reținută, atât în privința performanțelor școlare ale copiilor, cât și în ceea ce privește starea de sănătate a familiei și starea generală a gospodăriei”, mai precizează oficialii Salvați Copiii.
Astfel, aparținătorii copiilor cu cel puțin un părinte plecat la muncă în alte state:
- Au o probabilitate cu 11% mai mică decât ceilalți respondenți de a considera că în anul următor performanțele copiilor se vor îmbunătăți;
- Au o probabilitate cu 8% mai mică de a considera că în anul viitor starea de sănătate a familiei se va îmbunătăți;
- Au o probabilitate cu 7% mai mică de a considera că starea gospodăriei se va îmbunătăți în anul următor.
CITEȘTE ȘI: