Analistul Dumitru Chisăliță ridică o întrebare: De ce prețurile energiei astăzi sunt mai mici decât contractele de mâine? „Criză energetică sau criză fabricată”
Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, analizează paradoxul generat de criza energetică anunțată oficial de Guvernul interimar la începutul lunii august. În opinia sa, nu este deloc îmbucurător faptul că prețurile Pieței pentru Ziua Următoare (PZU) sunt mai mici, deoarece ele reflectă doar situația de mâine și nu anticipează riscurile următoarelor 12 luni, care vin la pachet cu contractele bilaterale mult mai mari.
De ce prețurile energiei de azi sunt de trei ori mai mici față de perioade în care România nu era criză?
Chisăliță afirmă că PZU nu remunerează nici „gravitatea” crizei, nici starea de alertă declarată la nivel administrativ. PZU indică doar prețul marginal la intervale de 15 minute, în funcție de ultima ofertă necesară pentru acoperirea consumului prognozat în următoarea zi.
De exemplu, pe data de 30 iunie 2026, PZU ajungea la 5.321 lei/MWh, cea mai mare cifră din istoria pieței de energie în România. O lună și jumătate mai târziu, Președintele AEI nu simte o criză comercială comparabilă cu cea de la finalul lunii iunie.
„PZU arată că am evitat azi deficitul” / „Bilateralele ne arată că problema revine mâine”
Președintele AEI clarifică aparentul paradox dintre prețurile mai mici de azi și estimările mult mai mari pe următoarele 12 luni. Chisăliță spune că nu este vorba de o contradicție, ci de două piețe care evaluează realități diferite.
„PZU reflectă situația de mâine, după reducerea consumului și folosirea măsurilor de urgență. Contractul bilateral reflectă riscul cumulat al următoarelor 12 luni, când consumul industrial ar trebui să revină, iar măsurile de avarie nu pot fi menținute permanent”, explică Dumitru Chisăliță.
Mai mult decât atât, bilaterele includ și orele pe care media PZU le ascunde. Dacă vorbim de o cifră medie de aproximativ 600 lei/MWh, aceasta poate fi compusă din 200-300 lei la prânz, 700-1.000 lei noaptea, 1.500-2.500 lei seara și, ocazional, intervale de peste 5.000 de lei/MWh.
„Criza energetică a fost prezentată exagerat, administrată netransparent și folosită politic, dar nu înseamnă că a fost fabricată de la zero”
Chisăliță identifică trei niveluri ale crizei în care se află România. Pe de o parte, criza fizică este reală și reflectă întocmai situația prezentată: producție nucleară și hidro redusă, importuri mari și rezerve restrânse.
Pe de altă parte, președintele AEI e de părere că a doua criză, cea comercială, a fost anticipată și că a treia criză, cea economică, a fost ascunsă prin reducerea consumului: fabricile și-au redus activitatea, iluminatul a fost limitat, iar consumul care ar fi împins prețul marginal la valori extreme a dispărut din piață.
„Criza energetică din România a fost prezentată exagerat, administrată netransparent și folosită politic, fără ca aceasta să însemne că a fost fabricată de la zero. Datele privind debitele Dunării, indisponibilitatea unor capacități, reducerea producției hidro, situația Paks și importurile ridicate sunt elemente fizice verificabile. Acestea nu pot fi fabricate doar printr-un comunicat guvernamental”, afirmă Dumitru Chisăliță.