Prima pagină » Actualitate » „Rusia are un PLAN mai mare!” Noii poli de putere și „răvășirea” ordinii internaționale. Fost diplomat militar: „Nu văd posibilă o PACE reală”

„Rusia are un PLAN mai mare!” Noii poli de putere și „răvășirea” ordinii internaționale. Fost diplomat militar: „Nu văd posibilă o PACE reală”

04 mart. 2025, 08:30, Actualitate

Mara Răducanu

„Rusia are un PLAN mai mare!” Noii poli de putere și „răvășirea” ordinii internaționale. Fost diplomat militar: „Nu văd posibilă o PACE reală”

Război sau pace? Este întrebarea zilelor noastre, privind un posibil armistițiu ruso-ucrainean, după un război care are loc de mai bine de trei ani, după ce Rusia a invadat Ucraina, pe 24 februarie 2022. Alternativa dorită de o lume întreagă este o pace care se lasă așteptată, fără rezultate concrete. Comandor (r) Stelian Teodorescu – fost diplomat militar – a făcut, într-un interviu pentru GÂNDUL, o analiză completă a situației de pe scena internațională, în care discuțiile dintre trioul Trump-Putin-Zelenski pot genera pacea sau continuarea războiului.

Analistul militar susține că – în toată această mare de necunoscute, de resetari fără apel a lumii politice de astăzi și a jocurilor marilor puteri – parteneriatul României cu America va fi unul care va rămâne în picioare. În ceea ce privește Europa de astăzi, comandorul (r) Stelian Teodorescu este optimist și susține că avem în față o Europă mai unită ca oricând, cu o atitudine extraordinară și tranșantă.

ULTIMA ORĂ Bolojan anunță că bugetul României va fi votat “cel mai devreme” la finalul lunii ianuarie 2026

17:49

Interlocutorul Gândul mărturisește însă că „Rusia este statul care exploatează această răvășire a ordinii internaționale”, vorbind despre o temere deja existentă în UE, cu privire la un eventual plan ascuns al lui Putin, chiar și după încheierea unui posibil armistițiu cu Ucraina și după oprirea războiului.

Franța și Marea Britanie au propus un armistițiu de o lună în Ucraina. Ce va spune America?

Reamintim că – imediat după întrevederea tensionată și cu un final nu tocmai optimist dintre preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi Donald Trump, președintele SUA – premierul britanic Keir Starmer şi-a reiterat solidaritatea cu Ucraina, în cadrul Summit-ului de la Londra.

Mai exact, Marea Britanie şi Franţa vor să elaboreze un plan de pace pentru Ucraina, pe care să îl prezinte apoi preşedintelui american Donald Trump. Totodată, liderii europeni reuniţi în capitala britanică intenţionează să formeze o „coaliţie” pentru Ucraina.

Franța și Marea Britanie au propus un armistițiu de o lună în Ucraina „în aer, pe mare”, a declarat Emmanuel Macron în urma discuțiilor purtate duminică la Londra. Mai exact, soldații europeni vor fi desfășurați pe teren doar în a doua fază a unui potențial acord de pace, a declarat președintele francez pentru Le Figaro.

El a sugerat, de asemenea, că țările europene ar trebui să își majoreze cheltuielile de apărare între 3 și 3,5 % din PIB pentru a răspunde cererilor lui Donald Trump. Cu toate acestea, Macron a declarat ziarului The Telegraph că „nu vor fi trupe europene pe teritoriul ucrainean în următoarele săptămâni.”

„Adoptarea acestei noi poziții de către administrația de la Washington a dat naștere la multe păreri total diferite”

Comandorul (r) Stelian Teodorescu, fostul diplomat militar, recunoaște că ultimele evoluții ale lumii de astăzi au generat și au accentuat – mai mult ca oricând, de la începutul Războiului Rece – imaginea globală de instabilitate și de imprevizibilitate pe scena politică internațională.

„De ce spun acest lucru? – Pentru că tensiunile geopolitice la nivel mondial se accentuează din ce în ce mai mult, pozițiile sunt din ce în ce mai diferențiate – în primul rând, cele ale marilor actori internaționali, dar vorbim și de cei care doresc să-și impună anumite interese la nivel regional, cum ar fi Turcia, de pildă, Israel în Orientul Mijlociu. Toate acestea generează incertitudini majore la nivel global, nu doar la nivel regional.

Observăm că acel multilateralism despre care se tot vorbea – eu l-am studiat foarte mult – începe să dispară încetișor și să se accentueze din ce în ce mai mult multipolarismul. Adică, pe lângă principalii poli de putere pe care îi cunoaștem cu toții – marile puteri la nivel internațional – apar și alți poli de putere, de o însemnătate mai mică la nivel regional. Trebuie să înțelegem că adoptarea acestei noi poziții de către administrația de la Washington a dat naștere la multe păreri total diferite în plan politic, militar și de securitate la nivel mondial.

Putem observa, chiar și la nivelul Uniunii Europene, anumite diferențe de opinie – chiar dacă ei au avut Summit-ul de la Londra, generat mai mult de întâlnirea fără precedent de la Casa Albă, dintre Donald Trump și Volodimir Zelenki – unde s-au văzut contradicții, multe păreri diferite.

De ce spun păreri diferite? – Pentru că, în contextul summit-ului – care lasă de înțeles că Europa vrea să ajute Ucraina și chiar să se implice din ce în ce mai pregnant, totuși, nu trebuie să uităm că mai sunt și alte state la nivelul UE care au alte poziții, de pildă Ungaria, Slovacia, care manifestă alte puncte de vedere, cu privire la viitorul acestui război din Ucraina și chiar cu privire la viitorul Ucrainei”, a explicat comandorul (r) Stelian Teodorescu.

„Este foarte probabil ca Rusia, după chiar după încetarea conflictului din Ucraina, să nu renunțe la planurile lor”

Fostul diplomat militar susține că, dacă Statele Unite își vor sista complet ajutorul financiar și militar, Ucraina nu va mai rezista foarte mult, recunoscând însă că țara condusă de Zelenski a demonstrat o mare reziliență, prin felul în care s-a apărat în acești trei ani de război, dar și prin unele acțiuni militare de amploare pe teritoriul Rusiei.

„La nivelul Uniunii Europene se gândește cam în același mod cum gândește și Ucraina, în sensul că este foarte probabil ca Rusia, după chiar după încetarea conflictului din Ucraina, să nu renunțe la planurile lor, în ideea că s-ar putea să fie vizate și alte state după aceea. Statele Baltice – Estonia, Letonia și Lituania – deja își iau măsuri extraordinare, chiar prin mărirea bugetelor apărării. Polonia nici nu mai vorbesc.

Nu este exclus ca anumite state – unde continuă acele acțiuni hibride ale Rusiei – pentru că în ultima perioadă s-a intensificat acest lucru în aproape toate statele Europei – lasă să se înțeleagă că, de fapt, Europa este vizată pentru a fi dominată. Toate informațiile din mass-media internațională mă fac să cred că, de fapt, Rusia are un plan mai mare, nu numai cu Ucraina și cu acele teritorii din Est, din zona Donbas, unde într-adevăr, sunt cele mai multe metale rare despre care se vorbește în ultima perioadă sau alte rezerve, chiar de gaze și petrol.

În următoarea perioadă, putem spune că acea competiție între Rusia, China și Statele Unite va continua. Numai că Uniunea Europeană devine mai tranșantă, pentru că sunt convins că nu vorbim doar despre evaluări la o primă vedere. Sunt și evaluări mai detaliate – adică pe baza informațiilor date și puse la dispoziție de Serviciile de Informații – pentru a înțelege și a cunoaște care este, de fapt, planul Rusiei, al președintelui rus Putin, chiar și după încheierea unui armistițiu cu Ucraina.”

„Rușii vor să domine sau chiar se ocupe în totalitate Ucraina, pe care o consideră o parte a teritoriilor lor”

Comandor (r) Stelian Teodorescu recunoaște că, momentan, nu vede perspectivele unei păci reale, în contextul discursurilor amenințătoare ale ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, cu privire la poziția Uniunii Europene cu privire la războiul din Ucraina.

„Un alt argument cu privire la faptul că nu va fi posibilă o pace totală este și acea ofertă, cu ghilimelele de rigoare – pe care a făcut-o Rusia în perioada anterioară către anumite state membre UE și membre NATO, cu intrarea în proprietate a unor foste teritorii.

Dar acea invitație este, prin prisma expertizei mele, o invitație – capcană pentru diverse state că își pot recupera anumite teritorii. De fapt, rușii vor de fapt să domine sau chiar se ocupe în totalitate Ucraina, pe care, după cum știm, o consideră o parte a teritoriilor lor. Să nu uităm că au făcut numeroase declarații că, de fapt, Ucraina n-a existat ca stat”, mărturisește fostul diplomat militar.

,”Rusia, statul care exploatează răvășirea ordinii internaționale” / „O Europă mai unită ca niciodată”

Fostul diplomat militar recunoaște că americanii vor să atenueze conflictul ruso-ucrainean și să îmbunătățească relațiile, însă pun pe primul plan propriile interese, ceea ce duce, în plan global, la o stare de neliniște și de dezorientare, nu doar în spațiul european, ci și în cel chinez și indian.

În contextul acestor „nisipuri mișcătoare” și a resetării totale a regulilor „jocului” politic la cel mai înalt nivel, comandorul (r) Stelian Teodorescu susține că „nu prea se dorește o schimbare abruptă a ordinii internaționale”, fostul diplomat militar făcând referire la doi actori importanți ai lumii politice actuale – China și India.

În același timp, comandorul (r) Stelian Teodorescu a evidențiat – dincolo de toate aceste tensiuni de pe scena politică internațională – o Europă mai tranșantă, mai puternică și mai unită ca nicioadată, cu lideri care apără fără rezerve viitorul Ucrainei.

Reamintim că, pe 24 februarie, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat rezoluția UE și a Ucrainei, precum și pe cea a Statelor Unite, consacrate împlinirii a trei ani de invazie rusească în Ucraina. Numai că, în timp ce rezoluția SUA a fost susținută de Ucraina și de țările UE, cea a UE/Ucraina a fost respinsă de SUA și Rusia.

SUA au votat împreună cu Rusia şi China, în timp ce cele cinci ţări europene din Consiliu – Regatul Unit, Franţa, Slovenia, Danemarca şi Grecia – s-au abţinut. Toate amendamentele propuse de statele europene pentru a introduce o referire la agresiunea rusă şi integritatea teritorială a Ucrainei au fost respinse.

Documentul adoptat, intitulat „Calea către pace” nu numeşte Moscova ca agresor în război şi nu cere o retragere a Rusiei, ci doar un sfârşit rapid al războiului. Proiectul de rezoluție al Ucrainei, înaintat săptămâna trecută, cere retragerea imediată a forțelor rusești „de pe teritoriul Ucrainei, aflat la granițele sale recunoscute internațional.”

„Mi se pare firesc ca fiecare stat să pună interesele lui primul loc, dar într-adevăr, începe să se creeze o oarecare necunoaștere sau chiar neliniște și în alte spații, nu numai în spațiul european, ci și în spațiul chinez și cel indian. Nici pe acolo nu prea se dorește o schimbare abruptă a ordinii internaționale.

În momentul de față, administrația americană face dovada că este o administrație puternică, impunătoare, dar cu predilecție impun interesele în plan economic, securitate proprie, apărare proprie. Numai că, în momentul de față, Rusia este statul care exploatează această răvășire a ordinii internaționale și această accentuare a multipolarismului. Dacă vorbim despre România, cu siguranță situația țării noastre se datorează aproape 100% acestui parteneriat strategic cu Statele Unite și cu intrarea noastră în NATO.

Bineînțeles, nu trebuie să omitem faptul că întreaga lume se află într-o degringoladă totală. România nu trebuie însă să se teamă, pentru că parteneriatul cu Statele Unite va rămâne în picioare. Dacă privim spre Europa – președintele Macron demonstrează că este dispus să se alăture Marii Britanii – așa cum am văzut sunt foarte tranșanți. Cu siguranță, ceea ce vedem astăzi este o Europă mai putermică și mai unită ca niciodată.”

Emmanuel Macron vrea să planifice o nouă întâlnire între Zelenski și Trump

Potrivit unor responsabili francezi, Parisul şi Londra caută, de asemenea, să reînnoiască firele unui dialog între preşedinţii american Donald Trump şi ucrainean Volodimir Zelenski care au discutat violent vineri în Biroul Oval al Casei Albe.

„În zilele următoare, ar trebui să reuşim să punem lucrurile în mişcare din nou”, a afirmat Emmanuel Macron, la întoarcerea de la summitul de la Londra.

Preşedintele francez a menţionat şi reuniunea de joi a şefilor de stat şi de guvern ai Uniunii Europene de la Bruxelles, menită să pregătească creşterea în putere a apărării europene cu o majorare a cheltuielilor militare.

Zelenski: „Acordul va fi semnat dacă toate părțile sunt pregătite”

Aflat la Londra, acolo unde a participat la un summit al liderilor europeni pe chestiunea înarmării Ucrainei, Volodimir Zelenski și-a reiterat disponibilitatea de a semna înțelegerea convenită cu Donald Trump referitoare la înființarea unui fond pentru reconstrucția țării.

Documentul trebuia semnat vineri, 28 februarie, la Washington, dar întreaga „afacere” a picat după cearta din Biroul Oval.

„Acordul care este pe masă va fi semnat dacă toate părțile sunt pregătite”, a declarat Volodimir Zelenski într-un interviu acordat presei britanice înainte de a părăsi Londra. „Dacă am acceptat să semnăm acordul privind resursele minerale, atunci suntem gata să-l semnăm, suntem constructivi”, a adăugat el, răspunzând la întrebarea dacă Ucraina este pregătită.

Poziția Americii a fost exprimată duminică. Washingtonul a transmis că, dacă nu își schimbă comportamentul, Zelenski va trebui să plece din fruntea statului.

„Avem nevoie de un lider care să poată discuta cu noi, să poată discuta cu rușii la un moment dat și să pună capăt acestui război. Dacă devine clar că președintele Zelenski, fie din motive personale, fie politice, nu are voința de a pune capăt luptelor din țara sa, atunci cred că avem o problemă reală”,a declarat consilierul pentru securitate națională al președintelui Trump.

Kremlinul cere ca Volodimir Zelenski să fie „forțat” să facă pace

Kremlinul a cerut, luni, ca președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, să fie „forțat” de către Statele Unite să facă pace cu Rusia, informează BFMTV. Acest lucru are loc, în contextul discuției tensionate de vineri dintre Zelenski și omologul său american, care pledează pentru încheierea cât mai rapidă a conflictului din Ucraina.

„Cineva trebuie să-l forțeze pe Zelenski să se răzgândească. El nu vrea pace. Cineva trebuie să-l forțeze să dorească pacea. Dacă europenii o fac, onoare și glorie pentru ei”,a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la o conferință de presă.

Dmitri Peskov l-a învinuit pe liderul ucrainean pentru o disputa cu președintele american, care a avut loc în timpul întâlnirii lor de la Washington.

„Ceea ce s-a întâmplat vineri la Casa Albă a arătat cât de greu va fi să ajungerea la o înțelegere în Ucraina. Zelenski a arătat o lipsă totală de diplomație. În această situație, doar eforturile Statelor Unite și bunăvoința Moscovei nu vor fi suficiente”, a declarat Peskov.

Administrația SUA nu vrea prelungirea conflictului militar dintre Rusia și Ucraina, ci încearcă să obțină „pace imediată”, a afirmat președintele Donald Trumpdupă întâlnirea cu Volodimir Zelenski. Liderul de la Casa Albă a criticat atitudinea omologului său ucrainean, semnalând că președintele Rusiei, Vladimir Putin, ar fi pregătit să oprească războiul.

Președintele american, Donald Trump, i-a reproșat, vineri, omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, că este „lipsit de respect” față de Statele Unite, acuzându-l că încearcă să provoace ”război mondial” prin refuzul negocierilor cu Rusia pentru oprirea conflictului.

”Aveți o șansă de a vă fi bine datorită nouă. Noi v-am acordat, printr-un președinte prost, 350 de miliarde de dolari, v-am dat echipamente militare. Oamenii dumneavoastră sunt curajoși, dar au folosit echipamentele noastre. Dacă nu ați fi avut echipamentele noastre militare, acest război s-ar fi încheiat în două săptămâni”, i-a spus Donald Trump lui Volodimir Zelenski.

Trump l-a acuzat pe liderul Ucrainei că nu vrea pace

Întâlnirea de la Casa Albă dintre Zelenski și Trump s-a încheiat brusc, afirmă surse citate de cotidianul britanic The Guardian.

“Am avut o întrevedere foarte importantă la Casa Albă astăzi. Am aflat multe lucruri, care nu ar fi fost aflate niciodată fără o conversație aprinsă și sub presiune. Este uimitor ce se întâmplă prin emoții și am stabilit că președintele Zelenski nu este pregătit de pace dacă este implicată America, pentru că știe că implicarea noastră îi oferă un mare avantaj în negocieri.

Eu nu vreau avantaj, eu vreau pace. A fost lipsit de respect față de Statele Unite ale Americii în onorabilul Biroul Oval. Se poate întoarce când este pregătit de pace”, a reacționat Donald Trump, după întâlnire, într-un mesaj postat pe platforma Truth Social.

Ce rămâne după trei ani de război ruso-ucrainean

În prezent, în jur de 20% din Ucraina se află sub ocupația Rusiei, inclusiv Crimeea și părți mari din regiunile Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojia. De la începutul invaziei ruse, populația în regiunile ucrainene ocupate de Rusia a scăzut cu 56% din 2014 și până în prezent.

Războiul a produs 750.000 de victime de partea Rusiei, inclusiv între 120.000 și 200.000 de soldați uciși. Moscova a cheltuit 200 de miliarde de dolari pe armată în cei trei ani de război, cu toate că suma reală ar putea fi mult mai mare, acestea fiind doar cheltuielile militare directe, potrivit unei analize Foreign Affairs.

Mii de tancuri, blindate, sisteme de artilerie și alte echipamente militare ale Rusiei, cele mai multe moștenite din era sovietică, au fost distruse în Ucraina. Sancțiunile au provocat pagube enorme, iar între 500.000 și 1,3 milioane de ruși tineri și cu studii superioare au părăsit țara începând din 2022.