Scăderea prețului petrolului lovește economia Rusiei lui Putin. „Criză bancară și ȘOC industrial” / „Când omul gras slăbește, cel slab este deja mort”

Veniturile din petrol și gaze ale Rusiei au scăzut deja cu 10% și acesta poate fi doar începutul. Prețurile petrolului sunt în scădere pe fondul temerilor privind o încetinire economică globală declanșată de războiul tarifar SUA-China, împreună cu creșterea producției din țările OPEC+. Goldman Sachs avertizează că, în cel mai rău scenariu, petrolul ar putea scădea la 40 de dolari pe baril până în anul 2026. Nici măcar prognoza ceva mai moderată a băncii nu este cu mult mai bună – 55 de dolari pe baril.

• Pentru Rusia, asta ar putea însemna – în cel mai bun caz – o altă rundă de inflație și devalorizarea rublei.
• În cel mai rău caz, Rusia lui Putin se va confrunta cu o criză bancară și un șoc industrial.

Bugetul Rusiei se bazează pe vânzarea petrolului la 70 de dolari pe baril, notează Tatiana Rybakova într-o analiză publicată de The Insider.

Dar prețul pieței este deja cu mult sub acest nivel. Prin urmare, veniturile din petrol și gaze ale Rusiei, în primul trimestru, au scăzut cu 10% față de aceeași perioadă a anului trecut.

ACTUALITATE 16 MAI, calendarul zilei: Pierce Brosnan împlinește 72 de ani, Megan Fox 39/ Moare Ronnie James Dio

07:15

EXCLUSIV Cum a ratat actorul violator ieșirea din pușcărie. Ce SOCOTELI mai are deținutul cu victimele pe care le vâna pe străzile pustii din București

07:00

„Ministerul de Finanțe al Rusiei se așteaptă acum ca prețul mediu pe an să se situeze în jurul valorii de 60 de dolari pentru țițeiul Urals – ceea ce înseamnă că Fondul Național de Avere (NWF) nu va fi alimentat, iar deficitul bugetar este probabil să crească. În luna aprilie, după ce președintele american Donald Trump a lansat o nouă rundă de măsuri tarifare, prețul țițeiului din Urals a scăzut sub 50 de dolari pe baril. Anul acesta, Ministerul de Finanțe a fost deja nevoit să vândă valută străină de la NWF pentru a compensa veniturile pierdute din petrol”, explică Tatiana Rybakova la începutul analizei sale.

„Prețul petrolului ar putea crește dacă SUA lovește Iranul”

Analiştii cred că preţul petrolului ar putea rămâne scăzut pentru o perioadă de timp. Scenariul de caz extrem al lui Goldman Sachs, ținând cont de creșterea mai lentă a PIB-ului global și de o creștere a producției OPEC+, prevede că țițeiul Brent va scădea la puțin sub 40 de dolari pe baril, până la sfârșitul anului 2026.

• Goldman Sachs consideră că acest rezultat este puțin probabil, dar prognoza sa de bază încă pune Brent la 55 de dolari pe baril.
• Acest lucru s-ar traduce la aproximativ 40 de dolari pentru Urals, deoarece diferența de prețuri tinde să se extindă pe măsură ce prețurile petrolului scad și se reduc atunci când cresc.

„Chiar și OPEC și-a redus previziunile privind creșterea cererii globale de petrol în 2025. «Această ușoară revizuire în scădere reflectă în principal datele recente din primul trimestru și impactul așteptat al noilor tarife americane anunțate asupra cererii de petrol», a transmis organizația în ultimul său raport.

• Desigur, prețul petrolului ar putea crește dacă SUA lovește Iranul – cu condiția ca toți comercianții globali să vadă o amenințare la adresa rutelor de transport maritim.
• Cu toate acestea, în timpul crizelor anterioare din Orientul Mijlociu – fie că este războiul dintre Israel și Hamas sau atacurile cu rachete Houthi asupra tancurilor care navigau pe lângă Yemen –, fiecare creștere a prețurilor a fost mai mică decât cea precedentă, întărind tendința de scădere.

Această tendință este determinată nu numai de așteptările privind scăderea cererii – din cauza trecerii globale către surse alternative de energie și vehicule electrice, împreună cu temerile de recesiune –, ci și de creșterea ofertei.

În martie, țările OPEC+ au înregistrat cea mai mare producție din ultimele opt luni: peste 41 de milioane de barili pe zi, potrivit Platts. În același timp, cei mai mari producători – Rusia și Arabia Saudită – produc mai puțin decât ar putea, nefolosind încă pe deplin cotele”, continuă Tatiana Rybakova.

„În Rusia, câmpurile offshore sunt situate la latitudini polare”

Câmpurile de petrol pot fi împărțite aproximativ în două categorii: câmpuri terestre și zăcăminte offshore (de raft), explică Tatiana Rybakova, în analiza publicată de The Insider.

• Pe uscat, petrolul este extras fie prin curgere liberă, fie cu ajutorul ascensoarelor cu gaz.
• Fântânile terestre cu curgere liberă asigură cea mai simplă și mai ieftină extracție.
• Câmpurile offshore sunt mai scumpe, iar cele din regiunile polare cu atât mai mult. Cele mai scumpe metode sunt forarea orizontală și fracturarea hidraulică.

„În țările din Golful Persic, petrolul curge în mare parte liber. În America Latină (Brazilia, Guyana) și Norvegia, este produs offshore. În SUA, petrolul este extras atât offshore, în Golful Mexic, cât și pe țărm, în Bazinul Permian, unde producția se bazează pe extracția șisturilor prin fracturare hidraulică și foraj orizontal.

În Rusia, câmpurile offshore sunt situate la latitudini polare, iar pe uscat, majoritatea câmpurilor sunt vechi și necesită forare orizontală.

Forarea orizontală necesită calcule precise – unde exact se ramifică din puțul vertical, în ce unghi și așa mai departe. Deoarece câmpurile mai vechi ale Rusiei sunt atât de epuizate, repornirea unui astfel de puț este dificilă: petrolul s-ar putea să se fi mutat în diferite straturi prin fisuri subterane sau puțul se poate umple cu apă.

Sancțiunile au complicat lucrurile și mai mult, deoarece dezvoltarea câmpurilor offshore în regiuni polare precum mările Kara și Okhotsk, precum și efectuarea de foraje orizontale necesită tehnologii avansate.

Rusia și-a depășit în mod obișnuit cotele OPEC+, în parte pentru că bonusurile directorilor companiilor petroliere sunt legate de profitabilitate, nu de respectarea acordurilor OPEC, a explicat și Sergey Vakulenko într-un interviu acordat The Insider”, amintește Tatiana Rybakova.

„Urmărind o astfel de strategie, Rusia ar arde rapid rezervele sale cele mai ieftine”

Poate Rusia să mărească producția de petrol? Potrivit EIA, în februarie 2025, producția de petrol a Rusiei – excluzând condensatul de gaz și hidrocarburile ușoare – era de 8,93 milioane de barili pe zi, cu 11% sub nivelul său din februarie 2022 de 10,05 milioane bpd. Scăderea a fost legată de acordul OPEC+, care plafonase cota Rusiei la 8,98 milioane bpd până în martie 2025.

În prezent, Rusiei i se permite să crească producția la 9,083 milioane bpd.

„Există încă o capacitate de rezervă”, spune Vakulenko. Dar, dacă Rusia crește acum producția, scăderea va fi și mai accentuată în câțiva ani. Producția la câmpurile mai vechi este deja în scădere, iar dezvoltarea de noi câmpuri a devenit mai dificilă după începutul războiului, deoarece sancțiunile au oprit sectorul de la tehnologia modernă și de la investițiile străine. În plus, guvernul atrage în mod agresiv veniturile de la exportatori în bugetul federal.

Urmărind o astfel de strategie, Rusia ar arde rapid rezervele sale cele mai ieftine. Arabia Saudită «a prăbușit» prețul petrolului în 1985 și nu a încetat să inunde piața până în 2000, dar Rusia nu este echipată pentru a alerga astăzi un astfel de maraton.

Bugetul Rusiei se bazează pe un preț mai scăzut al petrolului, dar având în vedere că țara nu se mai poate împrumuta pe piețele internaționale, Moscova este mai vulnerabilă la șocuri descendențe.

Între timp, împrumuturile interne devin mai puțin atractive, în special cu dobânzi record de la Banca Centrală. Dacă prețurile scad, Rusia ar putea fi nevoită să îndeplinească vechea zicală: «Când omul gras slăbește, cel slab este deja mort»”, mai scrie Tatiana Rybakova.

„Întreaga economie a Rusiei este legată de petrol”

Oficialii ruși susțin adesea că țara lor a „renunțat la obiceiul petrolului”. Dar asta nu este adevărat. „Orice ar spune, veniturile din petrol joacă încă un rol cheie în finanțarea bugetului federal”, spune Ruben Enikolopov, director academic la NES și profesor la Universitatea Pompeu Fabra.

• „Trebuie să te uiți nu numai la taxa de extracție a mineralelor, ci și la taxele plătite de întreprinderile legate de sectorul petrolier – de exemplu, contractorii care plătesc impozit pe profit”, explică acesta.
• „Întreaga economie a Rusiei este legată de petrol, deoarece orice venit din petrol are un efect multiplicator”, spune și Tatyana Mikhailova, lector invitat la Universitatea de Stat Penn.
• Când companiile petroliere obțin profituri suplimentare, tind să le reinvestească pe plan intern, stimulând activitatea economică: firmele din alte industrii obțin contracte, angajații lor sunt plătiți – și toată lumea plătește impozite, adaugă ea.
• „Nu a existat o diversificare a economiei ruse”, a conchis Ruben Enikolopov.

„Chiar și șefa Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, a subliniat că scăderea prețului petrolului este principalul canal prin care crizele globale afectează economia Rusiei. Dacă va continua conflictul dintre SUA și China și dacă războaiele tarifare globale escaladează, a avertizat ea, ar putea exista «o scădere a cererii pentru resursele noastre energetice».

• Ceea ce înrăutățește situația actuală pentru Rusia mai mult decât crizele din 2008 și 2020 este că «fondul pentru zilele ploioase» al statului este aproape gol: până în aprilie, partea lichidă a Fondului Național de Avere era de 3,3 trilioane de ruble sau 1,5% din PIB.
• Potrivit lui Enikolopov, dacă veniturile bugetare se prăbușesc, acești bani ar urma un an sau până la trei ani sub o scădere graduală.

Adevărat, există și rezervele valutare ale Băncii Centrale, care acum constau în mare parte din aur și yuani, după ce jumătate dintre acestea au fost înghețate în UE și SUA. Dar yuanul prezintă o provocare proprie: pe măsură ce China intră într-un război comercial cu SUA, guvernul său devalorizează moneda.

Totuși, dacă prețul petrolului rămâne scăzut pentru o perioadă lungă de timp, Rusia se va confrunta cu o criză reală”, mai scrie Tatiana Rybakova.

Citește și:

Cargo 200, codul rusesc pentru soldații MORȚI în Ucraina. Cât plătește Rusia lui Putin pentru a-i atrage pe noii recruți. „Te plătesc pentru a muri”

SUA și Rusia lui Putin, acord pentru relansarea Nord Stream 2? „Proiect viabil, dar ridică mai multe ÎNTREBĂRI decât răspunsuri”

Ambițiile imperialiste ale lui Putin și compromisul pe cheltuiala Kievului. Mesaj DRAMATIC pentru vecinii Rusiei: „Agresiunea dă roade”

Gen. Ben Hodges: „Dacă SUA se retrag de la Baza Mihail Kogălniceanu ar rămâne un gol imens. Este cel mai bun loc de la Marea Neagră”

SUA vs. Iran | WSJ: „Diplomația a devenit fie o diversiune, fie un preludiu al războiului” / „Khamenei pare gata de luptă, este și Trump pregătit?”

Autor

Cristian Lisandru

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele