Din Georgia până în Kazahstan, toți ochii sunt ațintiți asupra negocierilor purtate pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Rezultatul acestor negocieri va determina, în ultimă instanță, capacitatea Moscovei de a proiecta influență în jurul granițelor Rusiei.
Războiul din Ucraina trebuie să se încheie, scrie Zaur Shiriyev pentru Carnegie Endowment for International Peace. Dar, totodată, contează foarte mult cum se încheie.
Cu toate acestea, fereastra de oportunitate se poate închide acum. Nu pentru că Rusia câștigă pe câmpul de luptă – nu este încă învingătoare –, ci pentru că Washingtonul pare dornic să restabilească legăturile cu Moscova, chiar dacă asta înseamnă încheierea războiului în condiții nefavorabile pentru Kiev.
„Ceea ce iese la iveală seamănă din ce în ce mai mult cu un compromis forțat pe cheltuiala Kievului – o destindere a relațiilor dintre SUA și Rusia, în schimbul teritoriului ucrainean. Dacă agresiunea Moscovei are ca rezultat câștiguri teritoriale, mesajul către vecinii Rusiei va fi clar: puterea are dreptate, independența și suveranitatea sunt condiționate, iar agresiunea dă roade”, avertizează Zaur Shiriyev la începutul analizei sale.
Preocuparea Rusiei față de Ucraina, în ultimii trei ani, împreună cu influența sa în scădere, a deschis un spațiu neașteptat pentru țările care se aflau, odinioară, pe orbita Moscovei.
În Caucazul de Sud, un progres fragil a prins deja rădăcini. Armenia și Azerbaidjan au finalizat textul unui acord de pace care ar putea pune capăt unui conflict de zeci de ani, pe care Rusia l-a exploatat de mult pentru a-și menține propria pârghie regională.
„În 2024, Azerbaidjanul a asigurat retragerea timpurie a așa-ziselor trupe de menținere a păcii rusești, care au fost introduse pe teritoriul său de către președintele rus Vladimir Putin, la sfârșitul războiului din 2020 cu Armenia.
În același timp, Armenia a luat măsuri pentru a-și slăbi legăturile cu Moscova, asigurând o retragere parțială a grănicerilor ruși de pe aeroportul din Erevan și de-a lungul graniței sale cu Iranul.
Dacă Ucraina ar fi nevoită să accepte concesii teritoriale, efectul s-ar simți, de asemenea, în Georgia, unde guvernul este dominat de un oligarh prietenos cu Rusia și a ignorat dorința covârșitoare a societății pentru legături mai strânse cu Europa.
O înțelegere în Ucraina care validează câștigurile Rusiei ar trimite un semnal greșit georgienilor și ar încuraja guvernul – desemnat prin alegeri în care nu au lipsit acuzațiile de fraudă majoră – să continue să se apropie de Moscova”, continuă Zaur Shiriyev.
Țările din Asia Centrală, fără ieșire la mare și legate economic de Rusia, au fost nevoite, întotdeauna, să-și gestioneze cu atenție relațiile cu Moscova.
Dar Kazahstanul a refuzat să recunoască anexările rusești ale teritoriului ucrainean, în timp ce urmărește legături mai strânse cu Occidentul.
„Dependent de Rusia pentru a transporta cea mai mare parte a exporturilor sale de petrol, Kazahstanul a extins transporturile prin Marea Caspică și Azerbaidjan, către portul turc Ceyhan de pe coasta Mediteranei.
Aceste acorduri marchează o îndepărtare de moștenirea sovietică a disputelor care decurg din proiectarea arbitrară a frontierei. Și sunt rezolvate fără implicarea Rusiei. În timp ce prezența Rusiei persistă în Asia Centrală, influența sa este vizibil slăbită.
Sancțiunile occidentale împotriva Rusiei au creat oportunități pentru vecinii Rusiei. Despărțită de lanțurile sale tradiționale de aprovizionare, Rusia a trebuit să găsească altele noi, iar Caucazul de Sud și Asia Centrală au devenit canale importante pentru mărfurile occidentale.
Această nouă dinamică a dat energie țărilor ex-sovietice, în special celor care sunt membre ale Uniunii Economice Eurasiatice conduse de Rusia, blocul comercial pe care Kremlinul l-a instituit în urmă cu un deceniu, ca o contrapondere pentru Uniunea Europeană”, explică Zaur Shiriyev.
Statele din Asia Centrală au căutat să-și folosească legăturile din ce în ce mai adânci cu China ca pe o „acoperire” împotriva Rusiei. Angajamentul economic al Chinei cu Asia Centrală îl depășește cu mult pe cel al Rusiei, iar până la sfârșitul anului 2024, comerțul dintre China și cele cinci state din Asia Centrală era în valoare de 100 de miliarde de dolari, mai scrie Zaur Shiriyev.
În 2023, liderul chinez Xi Jinping și-a găzduit omologii din Asia Centrală pentru primul Summit China-Asia Centrală de la Xi’an, iar Putin nu a fost invitat.
„China a organizat o magnifică ceremonie de deschidere și a promis investiții în valoare de 3,8 miliarde de dolari.
Cel mai vizibil proiect este așa-numitul Coridor de Mijloc, care leagă China de Europa. Cândva doar aspirațional, acum este operațional. Cooperarea în domeniul energiei verzi este, de asemenea, în curs de dezvoltare, cu proiecte care leagă rețelele electrice și exporturile de energie regenerabilă în Marea Caspică.
Dar acestor procese le lipsesc, încă, investițiile adecvate, coordonarea și sprijinul occidental susținut. Fără aceasta, oportunitățile create de focusarea Rusiei pe războiul din Ucraina se vor pierde”, avertizează Zaur Shiriyev.
Există riscul major ca Rusia – după încheierea conflictului din Ucraina – să își îndrepte atenția, din nou, către vecinii săi, exercitând presiuni sau oferind stimulente economice pentru a-i trage înapoi pe orbita sa.
În același timp, statele din regiune se tem că Occidentul va reveni la afacerile cu Moscova, posibil ca o consecință a eforturilor conduse de SUA de a pune capăt războiului din Ucraina.
„Acest lucru ar putea împiedica apariția Caucazului de Sud și a Asiei Centrale ca alternative viabile la rutele de tranzit dominate de ruși, cele care erau predominante înainte de invadarea Ucrainei.
Un acord impus Ucrainei ar însemna că granițele rămân deschise revizuirii, ar arăta că puterea trece peste principii și ar da legitimitate ideii unei sfere de influență a Rusiei.
Un astfel de rezultat trebuie evitat cu orice preț. Negociatorii ar trebui să lucreze pentru o înțelegere cu care Rusia să poată trăi, dar nu una care să răsplătească agresiunea sau să acorde Moscovei influența pe care încearcă să o recupereze”, încheie Zaur Shiriyev.
Foto – Profimedia Images
Citește și: