Undă verde pentru construcția barajelor în zone protejate, după opoziția lui Nicușor Dan și a ONG-urile

Curtea Constituțională a respins azi sesizarea președintelui pe legea care permite construcția de baraje hidrotehnice în ariile protejate. Nicușor Dan sesizase legea pe motiv că ar permite reducerea ariilor protejate şi eliminarea evaluării de mediu pentru proiecte energetice sau declarate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării ca fiind de interes pentru securitatea naţională.

Legea a fost inițiată de liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir și vizează schimbarea legislației pentru pentru finalizarea unor proiecte hidroenergetice.

Curtea Constituțională a respins obiecția lui Nicușor Dan

”Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României și a constatat că dispozițiile art.I și art.II din Legea pentru completarea art.56 ind.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, precum și pentru modificarea art.5 alin.(1) din Legea nr.292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, precum și legea, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Decizia este definitivă și general obligatorie”, se arată în comunicatul CCR.

De-alungul timpului au existat mai multe acțiuni de protest și sesizări în  instanțelor de judecată, din partea unor organizații neguvernamentale și formațiuni politice, privind construirea de baraje hidrotehnice în ariile protejate. Un exemplu este amenajarea hidroenergetică Răstolița care s-a tergiversat din cauza celor care s-au opus.

Ce se întâmplă la Răstolița, proiect finalizat în proporție de 90%

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv suspendarea defrișării a peste 30 de hectare de pădure din Munții Călimani, necesară pentru realizarea Hidrocentralei Răstolița. Hotărârea vine după ce Guvernul și Hidroelectrica au pierdut procesul deschis de organizațiile Declic și Bankwatch România.

Proiectul hidroenergetic, considerat de autorități o investiție strategică, este blocat în prezent de probleme legate de acordul de mediu și de impactul asupra ariilor naturale protejate, anunță Radio Târgu Mureș.

Declic: „Nu există rațiuni de natură energetică pentru a ține acest proiect”

Președintele Declic, Antoniu Bumb, susține că proiectul nu poate fi adus în legalitate deoarece afectează un parc național și alte zone protejate.

”Nu se poate intra în legalitate pentru că acolo se află un parc național. În plus, sunt afectate multe alte arii naturale protejate. Acel proiect este ținut în viață din motive pe care nu le putem înțelege, pentru că aportul energetic pe care îl aduce este infim, de 0,081% din producție anuală de electricitate a țării. Nu există rațiuni de natură energetică pentru a ține acest proiect, care este menținut în viață în mod artificial. Acordul de mediu este suspendat, iar tot ceea ce trebuie făcut în acest moment este ca politicienii care marșează într-o direcție absolut nesănătoasă pentru mediu și pentru noi toți să oprească definitiv acest proiect”, a declarat Antoniu Bumb.

Foto: comunastanceni.ro

Defrișările sunt oprite, însă procesul continuă

Parlamentarul de Mureș, Ciprian Dobre, avocat de profesie, a precizat că decizia ÎCCJ vizează suspendarea acordului de mediu, iar litigiul pe fond continuă la Curtea de Apel Cluj-Napoca.

”S-a soluționat definitiv de ÎCCJ cererea de suspendare a autorizației de mediu pentru barajul de la Răstolița. Pe fond Ministerul Energiei și Hidroelectrica se judecă cu această fundație Declic la Curtea de Apel Cluj-Napoca, unde acest proces merge înainte. Și eu sper că procesul pe fond va fi câștigat. Ca urmare a acestei decizii, s-a oprit definitiv defrișarea. Mergem mai departe și ne judecăm”, a transmis Ciprian Dobre.

Proiect finalizat în proporție de peste 90%

Amenajarea Hidroenergetică Răstolița este amplasată pe teritoriul comunelor Răstolița, Lunca Bradului, Deda și Vătava.

Lucrările sunt realizate în proporție de peste 90%, însă punerea în funcțiune a hidrocentralei depinde de realizarea lacului de acumulare din spatele barajului, care presupune defrișarea suprafeței de pădure aflate în litigiu.

Hidrocentrala este proiectată să aibă o putere instalată de 35,2 MW și o producție estimată de aproximativ 117 GWh de energie pe an. Din punct de vedere al consumului casnic, această cantitate ar putea alimenta peste 50.000 de locuințe.

Fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet, în vizită pe amplasamentul proiectului hidrocentralei de la Răstolița. Foto: Ministerul Mediului