ROMPREST acuză Primăria Sectorului 1 că menține în mod voit subfinanțarea serviciilor de salubritate și că a reținut nelegal plățile restante datorate

Administrația locală menține în mod voit subfinanțarea serviciului public și a reținut nelegal plățile restante datorate pentru serviciile de salubritate, deși există obligații certe, lichide și exigibile confirmate prin hotărâri judecătorești definitive privind sumele datorate, transmit reprezentanții ROMPREST SERVICE SA.

Documentul integral poate fi consultat AICI.

Subfinanțarea este menită să determine reducerea calității prestației de către Romprest, ca urmare a alocării insuficiente de resurse, și, ulterior, invocarea unor neexecutării ale contractului de către operator, care sunt cauzate în realitate de conduita abuzive a autorității.

Sectorul 1 a inițiat și derulat o campanie continuă de abuzuri (refuzul la plata datoriilor stabilite definitiv de instanța, aplicarea de amenzi abuzive care încalcă mecanismul de verificare a prestațiilor stabilit prin contract, calcularea de penalități contractuale pentru pretinse încălcări de către operator ale unor obligații care nu îi pot fi imputate în mod legal, abrogarea, în mod ilegal, a unor hotărâri de consiliu local intrate în circuitul civil), în scop de intimidare, pentru a slăbi poziția Romprest și a determina acceptarea renunțării de către operator la drepturile sale contractuale si financiare legitime.

Primarul Sectorului 1 inițiază în prezent aprobarea unei hotărâri de consiliu local, prin care să denunțe unilateral contractul de delegare, cu ignorarea clauzelor contractului și ale legislației speciale și civile, care indica, ca unica modalitate de soluționare a divergentelor contractuale, supunerea speței instanței de judecată.

Daunele interese plătibile Romprest, în situația calificării acțiunii Sector 1 ca denunțare unilaterală de către instanțele de judecată, sunt estimate conform prevederilor contractuale la 1.12 miliarde lei.

Situația în cifre

• Bugetul alocat salubrității pentru 2025 este sub nivelul din 2019, în timp ce costurile au crescut puternic, inclusiv prin evoluția salariului minim: 2.080 lei (2019) → 4.050 lei (astăzi), cu o creștere prevăzută la 4.325 lei de la 1 iulie 2026. Acest dezechilibru a obligat corelarea resurselor strict cu bugetul aprobat, cu efect direct asupra prestației.
• Restanțe totale înregistrate la plata serviciilor (2020–prezent): peste 288 milioane lei, cu acumulare de accesorii până la plata integrală.
• Refuzul de plată pentru facturi din perioada 2020–2021 a generat peste 100 litigii finalizate cu titluri definitive împotriva autorității locale. Aceste titluri trebuie achitate integral, fără întârziere.
• Componentă de creanțe definitive, sume la zi: peste 86 milioane lei, stabilite de instanțe.
• Penalități contractuale acumulate, la zi: peste 100 milioane lei.
• Continuitate susținută de operator din resurse proprii: echivalentul a peste 20 de luni raportat la bugetul alocat.
• Denunțarea unilaterală a contractului ar declanșa o expunere financiară majoră, estimată la 1,12 miliarde lei în daune-interese, conform clauzelor contractuale aplicabile.

De ce contează pentru locuitori: Rezultatul este un risc major privind asigurarea în regim de continuitate a unui serviciu public esențial. În domeniul serviciilor publice, deci în salubritate, finanțarea serviciilor este în sarcina autorităților locale. Resursele alocate de către operatori urmează finanțarea: când finanțarea este sub necesar, capacitatea din teren scade, iar efectele se văd direct în stradă și ulterior în presiunea opiniei publice care resimte direct aceste rezultate.

Ce este fals prezentat în spațiul public și trebuie să înceteze: Narațiunile publice care pasează responsabilitatea exclusiv către operator, ignorând subfinanțarea și neplata creanțelor, și care sunt contrazise de fapte și documente.

Cauza reală a actualei situații a serviciului de salubritate în Sectorul 1 o reprezintă o serie de decizii administrative eronate, unilaterale și discreționare, coroborate cu finanțarea necorespunzătoare și cu refuzul explicit și culpabil de achitare a datoriilor.

Aceste decizii au consecințe directe, reale, nu teoretice: când bugetul alocat serviciului scade sub necesar, iar plățile sunt blocate, capacitatea din teren scade.

Iar costurile, refuzate la plată inițial, nu dispar, se mută în penalități, accesorii, litigii și presiune suplimentară pe bugetul local.

Serviciul a funcționat în regim de avarie în ultimii 5 ani. Nu există “magie” operațională care să compenseze lipsa finanțării.

Ce a făcut Romprest: Compania a menținut serviciul delegat în funcțiune în perioada 2020-prezent, în interes public, și a susținut continuitatea din resurse proprii pentru o perioada echivalenta cu peste 20 de luni (raportat la un buget anual alocat de 160 milioane lei), în paralel cu demersuri instituționale pentru restabilirea cadrului contractual și legal. Poziția de legalitate a Romprest a fost constatată de către instanțele de judecată, iar Sectorul 1 a fost sancționat cu obligația la plată integrală a creanțelor și a accesoriilor de plată.

Singurul mecanism contractual aflat la dispoziția operatorului în situația în care serviciile nu sunt achitate integral este diminuarea prestațiilor.

Niciun operator economic privat nu reduce de bunăvoie prestațiile care îi asigură veniturile

Diminuarea prestațiilor a fost întotdeauna ultima opțiune a Romprest, și a fost invocată numai atunci când era în pericol însăși asigurarea continuității tuturor activităților delegate.

Ce susține Romprest: Respectarea cadrului legal și contractual. Plata imediată a tuturor sumelor datorate, facturi titluri executorii definitive, finanțarea corectă și corespunzătoare a serviciului, și adoptarea de decizii administrative care să respecte mecanismele contractuale și cadrul normativ aplicabil, pentru a stabiliza serviciul, a proteja cetățenii și a opri escaladarea costurilor cu accesoriile datorate ce vor avea un impact direct în bugetul local.

Risc public și risc bugetar: un singur rezultat dacă nu se corectează acum

În salubritate, consecințele lipsei de finanțare sunt imediate: degradarea capacității de intervenție, presiune publică, iar, din perspectiva bugetului local, fiecare zi de întârziere înseamnă acumulare de accesorii și escaladare financiară care va fi plătită de contribuabili.