Explozie a procedurilor de PREINSOLVENȚĂ în 2025. Viitor incert pentru multe firme din România

Publicat: 07 10. 2025, 09:53
Foto: Profimedia images

Tot mai multe companii din România se confruntă cu dificultăți financiare, iar numărul procedurilor de preinsolvență a crescut puternic în 2025. Datele publicate de Casa de Insolvență Transilvania (CITR) arată un avans de 30% al cererilor de concordat preventiv, semn că firmele încearcă să evite falimentul prin restructurare. 

Anul 2025 aduce tot mai multe semne de slăbiciune în economia românească. Conform datelor CITR, în perioada ianuarie – august s-au înregistrat 4.561 de insolvențe, o scădere ușoară, de 2%, față de aceeași perioadă din 2024.

În schimb, numărul cererilor de concordat preventiv – adică firme care cer protecție pentru a evita falimentul – a crescut cu 30%, ajungând la 189.

„Vulnerabilitățile economice se repoziționează”, avertizează experții CITR, care observă o creștere puternică a insolvențelor în sectoare considerate până acum stabile, potrivit Dailybusiness.ro.

Domeniile cele mai afectate

Transporturile și depozitarea au înregistrat 571 de insolvențe, cu 20% mai multe decât în 2024, evoluție pusă pe seama scumpirii combustibililor și a presiunii pe marjele de profit.

Serviciile administrative și de suport au ajuns la 201 cazuri, în creștere cu 17,5%, fiind afectate de dependența de contracte mari și profituri reduse.

Situația este și mai dificilă în industria extractivă, unde insolvențele au crescut cu 60%, din cauza volatilității materiilor prime.

Nici domeniul sănătății și asistenței sociale nu este ocolit – aici s-a înregistrat o creștere de 33%, semn că presiunile economice ating inclusiv sectoarele esențiale.

Zonele cu cele mai multe insolvențe

Regiunile cele mai afectate rămân marile centre economice. București-Ilfov conduce cu 1.067 de cazuri, urmat de Bihor (412), Cluj (310) și Timiș (239). Aceste patru județe concentrează aproape jumătate din totalul insolvențelor din România.

La nivel dinamic, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Mehedinți (+88,9%), Sălaj (+87,1%) și Ialomița (+48,3%), semn că fenomenul se extinde și în zone cu baze economice mai fragile.

Pe de altă parte, domenii precum comerțul, construcțiile și HoReCa au raportat o ușoară scădere a insolvențelor. În comerț, numărul cazurilor a scăzut cu peste 8%, în construcții cu 2,8%, iar în HoReCa cu 9,2%.

România, aliniată la trendul european

CITR arată că insolvențele se află pe un trend ascendent la nivel global, cu creșteri semnificative în Germania, Franța și Marea Britanie, pe fondul costurilor energetice ridicate și al accesului tot mai dificil la finanțare. România urmează același parcurs, chiar dacă cifrele din primele opt luni par să indice o ușoară stabilizare.

Pentru finalul anului, însă, experții estimează o posibilă reaccelerare a insolvențelor, cauzată de costurile ridicate ale creditării, cererea externă scăzută și presiunea pe marjele companiilor.

CITR a obținut în prima jumătate a anului confirmarea de către instanță a primului acord de restructurare din România, pentru o companie cu active de peste 50 de milioane de euro. Planul prevede restructurarea unei creanțe de 15 milioane de euro pe o perioadă de șase ani, salvând zeci de locuri de muncă.

„Acest acord este dovada că România a intrat într-o nouă etapă în materie de ajustare financiară. Nu mai vorbim doar despre reacții în fața dificultăților, ci despre capacitatea companiilor mari de a-și anticipa nevoile și de a construi din timp soluții clare, transparente, validate juridic”, a declarat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO al CITR.

Recomandările experților

CITR recomandă firmelor aflate în dificultate să acționeze din timp, prin:

  • protejarea cash-flow-ului;
  • optimizarea costurilor și digitalizarea proceselor;
  • renegocierea termenelor cu creditorii;
  • accesarea mecanismelor de restructurare disponibile.

În același timp, specialiștii susțin că perioada actuală aduce și oportunități pentru investitori, deoarece multe companii viabile trec temporar prin dezechilibre financiare cauzate de contextul macroeconomic.